Ca frunza si ca iarba primaverii…

     In doua zile vom vedea destul de limpede unde suntem ca societate. Ma refer aici si la cetatean si la politicianul care gestioneaza procesul votarii. Evident ca multi dintre noi am aflat cum fiecare parte fura la alegeri. Evident ca am vazut cum fiecare parte o acuza pe cealalta parte ca si cand partii acuzatoare i-ar fi complet straina ideea de furt si nu ii pute nici macar  gura. Cum sincronismul inovatiei este un adevar care nu mai trebuie demonstrat, este clar ca Alba ca Zapada a fost vartos violata nu de cei sapte pitici ci de recuzitieri, masinisti, baiatul care aduce pizza, operatori, asistentii de regie, rudele producatorilor si toti cei care erau si sunt intr-o legatura cat de mica cu realizarea filmului asta. Drept este ca pentru acest referendum au fost create caile LEGALE (inca o veriga a loviturii de stat moderne) ca organizatorul (recte  ala, alalaltu si ala micu) de fraudare lesnicioasa, virila si fara urmari. De data asta puterea i-a luat-o mult inainte opozitiei in materie de miscat mai cu talent. Personal nu am deloc convingerea ca oamenii acestei tari  au inteles ca nu mai este vorba despre un vot pentru Basescu sau impotriva lui Basescu. Dincolo de cum se va termina, eu nu am sa renunt la dreptul de a injura. Am platit pentru acest drept cu munca mea, cu impozitele muncite de mine pentru bunastarea lor, cu anii mei si, cel mai important, am platit cu speranta mea de o viata intreaga. Duminica spre luni noaptea vom afla daca este cazul sau nu sa acceptam rusinati nivelul scazut de intelegere a faptelor de care da dovada poporul asta, de obtuzitatea si infantilismul politicienilor, mai mici sau mai mari, care nu inteleg viata politica decat ca acces la putere prin orice mijloace si nu prin respectarea unor reguli minimale care sa ne dea noua celorlalti certitudinea ca oricine ar veni la putere,  noi, libertatea noastra, siguranta noastra, nu au a se teme de arbitrar, bun plac, abuz, ilegalitate si ca legea este aceeasi pentru oricare cetatean indiferent de locul pe care il ocupa in societate. Daca se va dovedi ca majoritatea concetatenilor nostri nu au inteles ca miza nu este Basescu ci libertatea noastra de a injura cand avem chef dincolo de prezenta sau absenta icrelor negre pe mesele noastre, noua celorlalti, destul de putini la numar dupa aproape 23 de ani, ne mai ramane de facut un singur lucru: sa incepem sa ne luptam cu adevarat cu prejudecatile, cu intoleranta, cu hotia, cu abuzul, cu prostia, cu ipocrizia, cu marsavia, cu marlania, cu impostura si cu toate celelalte inzestrari naturale ale acestui popor care ne fac sa fim ceea ce suntem dupa termenul stabilit cu cinism realist de raposatul Brucan. Orice s-ar intampla la acest referendum, noi vom continua sa fim aici chiar daca unii dintre noi vom obosi, sau ne vom lasa intimidati, sau ne vom lasa infricosati, sau vom pleca scarbiti in alte zari. Vom ramane insa destui care sa nu cedam. Eu am ramas de cateva zeci de ani. Deci daca pot eu, pot inca multi altii. Sau, cum zicea a` lu` Vladimirescu, “ne vom intoarce ca frunza si ca iarba primaverii”.