Fie ca...

     Imi displace ideea de a trimite felicitari de sarbatori. Mi se pare ca este un gest prea conventional si de un festivism macar usor gretos. Ca orice festivism. "Fie ca sfintele...", "Fie ca lumina...", "Fie ca nasterea...", "Fie ca botezul...", "Fie ca sarbatorile...", "Fie ca rasaritul...", "Fie ca apusul...", Fie ca intersectia...", "Fie ca Domnul...", "Fie ca doamna...", "Fie ca Parlamentul...", "Fie ca... orice", "... sa va aduca, sa va faca, sa va intoarca, sa va racaie, sa va ragaie, sa va mangaie, sa va, punct". Si de ce ar trebui sa ne uram doar la sarbatori si cu un festivism complet desantat si cu pietate contrafacuta? Adicatelea intre sarbatori sa uitam si sa ne spalam pacatele apoi cu un chiolhan tamaduitor patrunsi de ipocrizia compasiunii, bunatatii simulate, religiozitatii de conjunctura, zambete intens fardate ca sa nu li se vada oboseala? De fiecare data cand am spus cuiva (intre o sarbatoare si alta) un cuvant sau doua care semanau cu o urare sau felicitare, invariabil am fost intrebat "dar cu ce ocazie?". Ete cu ocazia ca existi. Ete cu ocazia zilei in care inca exist si inca ma pot bucura ca nu sunt singur chiar daca tu esti urat/a de prost/proasta ce esti, chiar daca ma enervezi, chiar daca imi vine uneori sa iti dau in cap ca prea esti idiot/idioata, chiar daca simt ca ai vrea sa imi iei glanda fara motiv (atat iti trebuie! crezi ca io sunt ciobanasul ala prost sa stau cu mainile incrucisate si sa plang cu ochii in duda?), chiar si cand esti inaltator, chiar si cand te iubesc, chiar si cand existenta ta ma face sa lacrimez cu admiratie si mandrie ca sunt contemporan cu tine. Pentru ca te iubesc asa cum esti si pentru ca te-as vrea totusi mai bun. Pentru ca imi dai ocazia sa te iubesc. Chiar daca tu ma urasti. Pentru toate astea si pentru inca infinit de multe altele, pentru mine este sarbatoare fiecare zi in care imi aduci aminte ca existi pentru ca in felul asta si eu imi aduc aminte ca exist inca. Prieten, dusman sau doar un necunsocut de imi esti, eu nu am ce imparti cu tine. Poate doar acelasi aer, aceleasi deziderate (atentie nu te da la muierile mele ca iti musc carotida!!!), aceeasi nevoie de ceilalti. Chiar daca nu am schimbat niciun cuvant cu tine, chiar daca ne-am tachinat unul pe celalalt, chiar daca ne-am mai si injurat, chiar daca am trecut indiferenti unul pe langa celalalt, chiar daca ne-am iubit sau ne vom iubi, eu sunt un privilegiat ca existi. Prin tine, contemporanul meu, eu am certitudine ca inca exist. Deci,... fie ca! :)

         O contradictie implicita: romanul

        Mama cat imi place omul  din tara asta! Prost, guraliv, influentabil, fanfaron, parvenit (ii pute totul, de la mirosul de mici pana la rododendronul aclimatizat dar ar manca si cacat pe paine ranceda daca ar scrie pe el Prada sau Armani), dispretuieste fitzele dar viseaza in taina la ele, detesta bogatia altora dar ii curg balele in somn la gandul visat al averilor pe care le-ar putea face inseland pe cineva, viteaz in cuvinte, vested in atitudine, bigot (ar pupa moaste toata ziua), cu frica lui Dumnezeu (frica pe care  si-o invinge marturisindu-si pacatele dupa care o ia de la capat), priceput la absolut tot ce indrazneste sa miste, hot (fura mireasa, fura meseria, fura oul si boul cu aceeasi nonsalanta si indiferent de palierul social pe care isi scurge viata), betiv (nici macar lichibul de frana nu ii este indestulator), puritan dar se stimuleaza manual in autobuz cu gandul la nurii vecinei de bloc, patriotard cu gandul la cei cativa euroi pe care este dispus sa se vanda (si sa vanda pe oricine) pe centura, in guvern, parlament, la servici sau numai intre prieteni la o barfa temeinica, invidios de la  “sa moara capra vecinului” pana la “ce tie nu-ti place altuia fa-i cat incape”, violent de la “sa moara mama” pana la “ba, tu stii cine sunt io?” (aici nu incape chestia cu “sunt cetatean european si am drepturi”ca asta nu merge decat in reclame involuntare cu iz cosmopolit), lozincard (nu ezita sa treaca de la plansul amar pe marginea hartii la laborioasa actiune de a se pisa pe ea cu fervoare dupa ce si-a revenit din betia cuvintelor), vanitos de nici buricul pamantului nu ii ajunge la nasul care nu se ridica niciodata mai sus de genunchiul broastei,  lacom pana la colica biliara, conturi pe care fiscul nu vrea sa le cerceteze niciodata sau autodistrugere, ca na, “dupa buget, coane Fanica”… Si cate nu mai este omul asta… Dar este si sociabil, avid de integrare printre semenii sai sau doar printre picioarele vreunei femei mai rea  de musca! Nu este sarbatoare religioasa (da Doamne sa fie cat mai multe din astea ca nu ii ajung toate zilele unui an ca sa aibe motiv sa mai cheltuiasca  si sa chefuiasca pana la coma chiar daca se vaita ca este sarac lipit pamantului) sau nationala sau de bloc sau fo zi a orasului in care sa nu dea navala peste toata lumea cu felicitari. De preferinta sms, la toata lista o singura data (ca  este si econom)  sau pe facebook, cu floricele reale doar in fotografii, care invariabil incep cu “fie ca” sau “lumina” sau “sfintele sarbatori” sau “Domnul sa va” sau “romani” sau “compatrioti”  in functie de cat de important se vede el in oglinda oglinjoara (sparta) in care se priveste cu drag, in fiecare dimineata, cu aceeasi fata satisfacuta de ai zice ca este gata gata sa si-o traga singur chiar in secunda aia. Si mai este si ipocrit (cam ca in bancul ala cu cei doi romani naufragiati pe o insula cu o singura femeie pe care seara o implorau sa faca sex cu amandoi in acelasi timp iar ziua o criticau in sedinta de partid ca este curva) pana la mitomanie de nu stii daca aceasta este un simplu banc rasuflat sau doar virtute nationala.

       Paradoxul face ca acelasi om sa fie bun, sa fie creativ, sa fie milos fara scop, sa fie poet si cantaret la un loc (ca tot romanul), sa fie saritor, sa aibe simtul umorului, sa fie perseverent uneori pana la “diabolicum”, sa se sacrifice cu aceeasi usurinta cu care scuipa seminte, sa fie inteligent pana la a-i enerva pe angajatorii lui de la Microsoft, sa fie discret pana la a-si scoate din sarite chiar si sotia sau sotul care nu afla niciodata ce stie tot satul, sa fie enervant de rabdator, sa scoata apa si din piatra seaca, sa fie ingaduitor, sa fie tolerant, sa fie primitor (uneori pana dincolo de limitele agasantului), sa fie vesel chiar si atunci cand are toate motivele sa faca doar caz de necaz.

       Nu stiu ce as putea omora in omul asta pentru ca apoi sa il rezamislesc si sa il fac  eminamente bun. Bleahhhh!!! Ar fi prea plictisitor sa fie numai bun. Il las asa. Cand o sa ii vina momentul, cand va fi pregatit, va sti el singur sa fie in primul rand bun.

          Delegarea dreptului la viata

        Pensionarule, ofiterule, doctorule, profesorule, profesionistule din justitie si interne, ti-ai pus problema cati dintre voi ar putea avea venituri sporite daca numarul de parlamentari nu ar fi crescut ci ar fi scazut in conformitate cu rezultatele validate ale unui referendum? Ti-ai pus problema cu cat vor creste cheltuielile unui buget, si asa in scadere, prin aproape dublarea numarului de ministere? Ti-ai pus problema de unde vor fi luati acesti bani? Ti-ai pus problema de unde si in detrimentul cui isi fac averile marii baroni locali care dicteaza destinele unei tari numai in avantajul lor? Nu ii stii? Ii stii!!! Iti place un Becali care face legile tarii tale si care tanjeste la conducerea liberalilor (a declarat public ca vrea in Comisia Juridica a Parlamentului si presedinte al PNL)? Cat timp mai ai de gand sa te minti singur? Ei oricum o vor face continuu. Nu te pune pe ganduri ca toata clasa politica vorbeste numai despre tine, cel bugetat, si deloc despre cel care, prin munca zilnica, nestiuta, tacuta, care indura realitatile fara sa faca greve si care gaseste solutii inainte de a se plange, cel care este hartuit de absolut toate institutiile statului tocmai pentru ca Bugetul sa fie alimentat? Nu, nu vorbesc despre marii bogati (Dumnezeu, si nu numai El, stie ca mare parte a acestora si-au facut banii din afaceri oneroase, inselaciune, devalizare si clientelism politic ca na, statul este pentru ei muma) sau despre multinationale ci despre micul si mediul intreprinzator si toti cei care lucreaza in mediul privat. Buna parte dintre ei traind mult mai prost decat tine si castigand mult mai putin decat tine. Si sunt de vreo patru ori mai multi. Ti-ai pus problema ca alesii tai nu fac decat sa se foloseasca de tine doar ca masa de manevra? Nu crezi ca este cazul sa  iti unesti glasul cu concetateanul tau si sa te opui abuzului si minciunii la care esti supus zi de zi? Chiar nu ai ajuns sa te saturi de  felul in care alesii tai inteleg sa faca politica in defavoarea ta?

         Nu am sa iti vorbsc despre concluziile Comisiei de la Venetia, nu am sa-ti vorbesc nici despre statul de drept, nu am sa iti vorbesc despre constitutionalitate, legalitate, libertatea opiniei si a optiunii, nu am sa-ti vorbesc despre separatia puterilor in stat si despre independenta lor sau despre controlul lor reciporc, nu am sa-ti vorbesc despre societatea civila complet adormita si care ar trebui sa fie factorul regulator in societate, forta care sa poata amenda derapajele politicului, am sa iti vorbesc NUMAI despre buzunarul tau. Stii cate masini vor trebui cumparate pentru a satisface parvenitismul unor politicieni si  functionari pe care tu i-ai ales sau pe care tu i-ai generat indirect? Nu, tu nu vei avea acea masina. Stii cati trepadusi vor lucra pentru ca niste imbuibati, platiti din impozitele tale, sau altii care abia acum isi intind gurile pline de bale la ciolan, sa traiasca in numele tau si din ce bani vor fi platiti? Nu, pe tine nu te va angaja niciunul chiar daca nu mai stii de unde sa faci rost de bani ca sa  rezisti si maine. Stii cati oameni vor surade satisfacuti de salariile primite de la noile ministere, care se vor bucura de deplasari pe bani veniti din Buget, de privilegii pe bani din Buget, de posturi pe bani din Buget pentru sotii, amante, rude sau prieteni? Nu, tu nu vei fi printre ei. Stii cum se impart salariile mari? Nu, tu nu vei avea un asemenea salariu. Tu trebuie doar sa votezi dupa ce ai fost manipulat si mintit, tu trebuie sa pazesti tara, tu trebuie sa ii inveti carte pe copii, tu trebuie sa vindeci oameni, tu trebuie sa incerci sa faci dreptate in sali de judecata insalubre. Tu nu ai dreptul sa fii constient de menirea ta. Tu trebuie doar sa ii sustii pe EI. Ti-ai delegat, prin vot, dreptul la viata decenta.

       Eterna grea mostenire.

      Nu sunt decat doua zile de cand scriam  “Idolii voastri care v-au manipulat si care se vor dezice de voi chiar inainte de primul cantat al cocosului…” (ma adresam votantului USL)  si iaca-ta ca s-a intamplat mult mai devreme decat am estimat: astazi alesii vostri au anuntat deja primele cresteri de impozite si taxe locale, marirea amenzilor, amanarea platilor restante, inghetarea salariilor bugetarilor, eliminarea tichetelor de masa la bugetari, amanarea cu un an a reparatiilor banesti. Credeti ca inainte de data de 9 decembrie nu stiau ca asa vor proceda? Va intrebati de ce nu v-au spus ba s-au si revoltat, atunci cand opozantii lor au incercat sa va spuna, si i-au balacarit ca la usa cortului? Va mai aduceti aminte de cate ori ati fost mintiti? Va mai aduceti aminte ca vi s-a promis ca din prima zi de la preluarea guvernarii va curge lapte si miere? Va mai aduceti aminte ca Basescu era facut singurul vinovat de suferintele voastre? Ce au facut 7 luni si cu ce au inceput imediat dupa alegeri? Va intrebati de ce trebuiesc luate aceste masuri daca tot s-a ajuns de la o crestere economica trecuta putin de 2 procente, atunci cand guvernul Ungureanu a fost demis, la o crestere anuala negativa? Va intrebati ceva despre competitivitatea si profesionalismul unor guvernanti care au dus inflatia la peste 5%  cand la inceputul guvernarii lor era sub 2%?  Va intrebati de ce deficitul bugetar a crescut cu peste un procent? Va mai aduceti aminte cat era paritatea leu-euro cand au preluat guvernarea (si stati sa vedeti und eo sa ajunga!) Vi se pare ca sunt priceputi? Toate astea, daca nu le intelegi, votant USL, se traduc simplu de tot prin atat: esti mai sarac decat anul trecut si vei fi si mai sarac. Ai acum la dispozitie, votantule USL, suficient timp sa te intrebi de ce l-ai votat pe Mazare, pe Dragnea, pe Antonescu, pe Oprisan, pe Stan, pe Fenechiu, pe toti cei cu dosare penale pe care i-ai votat cu o voiosie covarsitoare, pe toti turnatorii la Securitate, pe toti ficiorii de diversi paveniti, pe toate parasutele potentatilor zilei sau facaturile antenelor. Unde este acum imbecilul fara doage? Nu il mai plateste nimeni sa protesteze? Unde este invatatoarea aia care a facut greva foamei (platita distinsa, inclusiv cu imunitate parlamentara)  si plangea pe lesul invatamantului si care acum sigur va gira prin votul ei parlamentar reducerea bugetului pentru invatamant? Unde sunt toti cei care plangeau pe sticla de mila poporului? Tu, votantule USL, pe unde iti plimbi acum gogosile inghitite cu tenacitate, lacomie si ura? Unde sunteti voi toti care erati in stare sa omorati cu pietre membrii Curtii Constitutionale si ai Consiliului Superior al Magistraturii si ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru ca aparau  CONSTITUTIA, LEGALITATEA sau pentru ca il condamnau pe boschetarul slefuit Nastase si altii asemenea lui? Ati preferat sa sacrificati un Biris, Papahagi, Stefanescu, Ungureanu si inca cativa oameni de valoare pentru niste taraturi de partid care au stiut sa va minta si sa se foloseasca de disperarea voastra, de deznadejdea voastra, de nestiinta voastra, de speranta voastra. Nu ati vrut sa girati echilibrul de forte ci ati dat navala sa legitimati tirania bunului plac al majoritatii absolute. Si asta ilegitima rau de tot atat timp cat a fost votata de doar 25% din numarul total al celor cu drept de vot.  Si mai ai de tinut in spate si un numar sporit de trantori pentru ca nu ai vrut sa ceri micsorarea numarului lor doar pentru ca ti-a spus Basescu ca asta este normal. Acum intelegi, votantule USL, ca nu este de joaca cu criza si ca oricine ar fi fost ar fi trebuit sa ia macar aceleasi masuri? Stii care ar fi partea extrem de hazlie, votantule USL? Sa il vezi pe favoritul tau incompetent, pe viitorul guvern dand vina pe greaua mostenire preluata de la actualul guvern. Nu-i asa ca te-ai socoti barjocorit? Nu dispera! Am si o veste buna pentru tine: deja esti.

   

     Tirania unei majoritati de numai 26% din totalul alegatorilor.

      Cu niste luni in urma, facand o analiza pe cifre certe si pornind de la metehnele partidelor atunci cand este vorba despre furtul voturilor sub diverse forme, am estimat ca la referendumul din vara numai in jur de 28% din populatia cu drept de vot a vrut demiterea presedintelui Basescu. Iar lucrul asta se confirma acum cand este cert ca sustinatorii USL nu sunt mai mult de 26-28% din numarul total al cetatenilor cu drept de vot.

     Hai sa ne intelegem din start. Ceea ce am sa scriu in continuare nu se refera la alegator. Acesta a votat democratic in concordanta cu optiunile lui doctrinare sau doar afective dar si in conformitate cu presiunile, actiunile de spalare a creierelor si manipularilor la care este supus acest alegator de mai bine de doi ani. Am sa ma refer in continuare numai la imbecilul politician. De stanga si de dreapta in aceeasi masura.

    Ma neispravitilor, cum vorbiti voi ma in numele intregului popor cand voi impreuna (cinci partide de stanga: PSD, PNL, UNPR, PER, PC) reprezentati doar 26% din vointa romanilor? Va mai aduceti aminte cand spuneati ca Basescu este ilegitim cand acelasi numar de oameni vroia demiterea lui? De unde ma 7,4 milioane cand acum s-a vazut clar cam cati va sustin? Eu am estimat (chiar inainte de a o face Cristoiu sau oricine altcineva) ca la vremea aia numarul sustinatorilor vostri a fost umflat cam cu 1,5 milioane. Este scris deci se poate verifica. Se pare ca v-am supraapreciat: sunt numai usor peste 4,3 milioane. Voi sunteti mai legitimi? O sa imi spuneti ca legea va da dreptul la legitimitate. Cat se poate de corect. Dar de ce in cazul lui Basescu nu mai functioneaza aceesi legitimitate? Cum in cazul institutiilor statului care nu va convin nu mai fucntioneaza acelasi principiu? Cum ar fi, ma natarailor, ca acum sa inceapa un sir neintrerupt de proteste indreptate impotriva voastra pentru ca sunteti ilegitimi la acest procent? Ati semanat vant.

    Nu mica mi-a fost consternarea cand la primul sau discurs balbait de imediat dupa incheierea scrutinului, premierul a spus raspicat: “anunt pe toata lumea ca incepand din acest moment cine ridica sabia, de sabie va muri”. Adica cum baciule? Ai tupeul si nerusinarea sa ameninti de pe pozitia a 26%? Ma copile, sub “dictatura lui Basescu” (asa tot spuneti de doi ani cu voce tare si nu v-a prigonit nimeni in plina dictatura) toti am injurat fara opreliste si fara sa ne ameninte cineva. Tu crezi ca eu sunt dispus sa  renunt la dreptul meu de a injura? Te inseli, bai… premierule. Stai p`acilea sa vezi ce urmeaza in materie de injuraturi si proteste de fiecare data cand calci pe bec. Si ai demonstrat din plin ca ai un talent de nu se poate sa tot calci pe bec… si nu numai. Si mai astupa-i dracului gura adomitului ala ca de fiecare data cand se cazneste sa o deschida da senzatia ca vorbeste in somn in plin cosmar erect-oral.

    Dreapta… dreapta este jalnica si a reusit sa isi dezamageasca complet sustinatorii care au fost singurii care au facut opozitie in tara asta pe tot timpul anului. S-au constituit dupa criterii de grup inchis dincolo de faptul ca au promis o deschidere totala in sensul recupararii valorilor fara notorietate, vocilor cu autoritare din societatea civila care a sustinut-o. Va meritati soarta. Voi ati adus la guvernare USL nu cetateanul care i-a votat. Incompetenta in comunicare, in a gestiona o campanie electorala in momentul in care adversarul va ofera o multime mult prea mare de ocazii sa fie combatuta temeinic, voi v-ati cufundat intr-un autism autarhic in speranta ca veti reusi sa va pacaliti propriul electorat. Prea putine prezente notabile. Prea putini profesionisti. Si daca tot aveti pretentia ca sunteti exponentii dreptei, unde sunt antreprenorii? Unde sunt fabricantii si proprietarii din agricultura? Unde sunt oamenii cu autentica atitudine de dreapta? V-ati batut joc de prezenta unui Biris, Stefanescu, Papahagi, Ungureanu. Si mai sunt cativa. Din pacate prea putini. Singura sansa a dreptei este sa fie reconstruita de la zero. Cu alti oameni. Nu vi se pare complet anormal ca exponentii dreptei sa fie preponderent cei care nu provin din mediul privat? Nu vi se pare anormal ca nu puteti sa impuneti in tara asta ca mediul privat mic si mijlociu, cel care are contributia majoritara la bugetul statului, sa fie exact cel care  conteaza?  Chiar nu va da fiori ca acest sector nu reprezinta nimic pentru nimeni? Stanga este firesc sa nu conteze pe ei: prin doctrina, se sprijina numai pe cei pe care ii sustine din bugetul de stat. Dar voi?

    Si acum doar cateva cuvinte pentru alegatorul USL. Majoritarule in proportie de 26%, poporule care esti pe persoana fizica, ai grija ca sectorul privat (cel care alimenteaza pensiile, salariile, invatamantul, sanatatea, armata, internele, ONG-urile de partid, deconcentratele imbuibate, furturile, coruptia insatiabila, fostii securisti, facaturile capitaliste din contracte cu statul si tot ceea ce mai este alimentat in tara asta) deja a intrat in recesiune. Noi deja am inceput inca o recesiune. La noi va ganditi? Noi suntem cei care va dam de mancare. Idolii voastri care v-au manipulat si care se vor dezice de voi chiar inainte de primul cantat al cocosului, nu au stiut sa fructifice ceea ce au lasat bun guvernarile anterioare. Ca urmare noi am inceput deja sa ne concediam angajatii (vaide mama lor!), sa ne restrangem activitatile, sa strangem cureaua. Sa vedem daca vom mai avea forta sa va hranim pe toti pe cei care i-am enumerat in paranteza de mai sus.

    Ati reusit instaurarea tiraniei minoritatii!!! Sunteti numai 26%. Voi ceilalti ce dracu asteptati? Suntem 3 la 1. Stiu… sunteti scarbiti. Haidade!!!

       Mi-au furat steagul

      Sunt in tara asta doar unu-doua milioane de sustinatori ai stangii si cam tot atatia sustinatori ai dreptei care sustin dreapta sau stanga din convingeri doctrinare (aici este ciudata orientarea sexuala si doctrinara a liberalilor tinuti captivi intr-o stanga  destul de confuza si ea). Si mai sunt inca vreo 6 milioane de huoaci. Astia  striga “huoooo” in orice directie daca cineva ii duce  cu presul suficient de bine incat sa le scoata din piepturile de mucava obida frustrata, fara inceput si fara sfarsit, fara cauza si fara  finalitate. Retineti ca in frazele care vor urma nu ma refer la presedintele Basescu. El este Presedintele Romaniei si nu ar trebui sa faca parte din preferintele doctrinare,  ale votantului, in aceasta campanie, chiar daca functia si numele lui sunt folosite manipulativ, abuziv si prostesc (dar din lipsa de programe si argumente, politicianul batut in cap, ipocrit si sarac cu duhul  il foloseste ca moneda de schimb in vederea obtinerii votului)  ci la optiuni docrinare. Hai sa ne fie clar din start inca un lucru! Eu nu ma refer la votant! Votantul isi exprima propria optiune in functie convingerile lui, in functie de cat de bine a fost manipulat, in functie de cine il plateste mai bine in bani, contracte, favoruri sau doar promisiuni. Eu ma refer la nesimtitul veros care, pentru a ajunge la gura borcanului cu miere, din ce in ce mai mic si din ce in ce mai gol, ar fi in stare sa o manipuleze si pe ma-sa si sa pericliteze chiar si sanatatea copiilor lui atunci cand ii cara dupa el la intalniri electorale unde cedeaza scandura scenei (de pe principiul ca cel mai desptept cedeaza), care este in stare sa sechestreze simbolurile nationale, proprietate a TUTUROR romanilor, pentru a le viola si supune la perversiuni patriotarde doar doar mai obtine un vot, doua, doar doar or mai indobitoci cativa nevinovati cu stralucirea sticlelor viu colorate de colonizatori tv.  Ai zice ca este o mineriada tricolora, agitata isteric si confiscand abuziv identitatile. 

     La a doua ora a dimineatii m-am trezit, mi-am salutat sotia si cainele (care s-a bucurat ca ma vede iarasi), mi-am facut rondul de dimineata prin singuratatile WC-ului meu (macar asta este numai al meu pentru cateva minute: nu il revendica niciun politician, nu il revendica in mod abuziv niciun concetatean al meu care nu imi impartaseste punctele de vedere  adormite inca, dar si eliberate din presiunea vezicii), am imprastiat cafeaua in ceasca ce pare prea mica la ora asta, am deschis televizorul si calculatorul si am inceput sa vad lumea, iarasi ca si cand as vedea-o prima oara. Din toate partile ma impresoara un festivism care ma nauceste si ma obliga sa inchid ochii si sa imi astup urechile pentru cateva minute bune ca sa ma pot reobisnui cu realitatea romaneasca si pentru ca sa pot cerne cruditatea iubirii de  impostura boschetarului ce vrea sa imi fure din traista identitatea ca sa o puna in sondajele lui produse cu bani ai Securitatii, sau cu bucatile de asfalt ale strazii mele neasfaltate, sau cu multe alte zeci de miliarde furate ca sa demonstreze necinstea celorlalti.

    Din nu stiu ce motiv gandul imi este unul singur: INTELEPCIUNEA ARE NEVOIE DE O MEMORIE BUNA

    Mai tarziu strada si media, dar in primul rand agitatorii USL si PP-DD (pe ai mei nu ii vad chiar deloc)  imi dau senzatia ca  Adam si Eva au purtat tot tricolorul in loc de frunza iar marul avea inscriptionat pe el numai numele candidatilor USL si PP-DD din colegiul din care fac parte si eu: ROMANIA. Chiar!!! Dupa socotelile voastre, eu sunt in acest colegiu?

     Nu contenesc sa ma minunez de toata risipa de bani a rosiilor mele violete ce au invadat si acaparat tot ceea ce poate fi vazut in orasul meu. De unde dom`le atata avutie? Ma las ademenit de singurul vanzator de iluzii si de tricolor intalnit in drumul dintre casa, piata si magazinul de mezeluri si iau patru stegulete. Cele zece pliante bonus (ca na, se dau doar la romani… care romani?) le arunc in primul cos de gunoi: chipuri al caror zambet duhneste a minciuna in loc de cerneala proaspata. Infig cu piosenie unul dintre steaguri in antena situata in punctul cel mai de sus al capotei masinii mele si ma indrept zambind spre casa. Nici nu mai are importanta de unde l-am luat: pentru mine este doar tricolor. Drumul imi trece pe langa un extrem de populat si agitat sediu de campanie USL. Toti isi indreapta privirile si zambetele spre masina mea si incep sa strige: e de-al nostruuuuu!!!! Imi flutur steguletul pe care il tin in aceeasi mana cu care conduc si trec mai departe. Aproape de casa trec pe langa un sediu de campanie PP-DD (si asta la fel de desantat opulent ca si cel de mai inainte) si sunt intampinat si aici de strigatul de lupta: e de-al nostruuuuu! Continui sa conduc, pe mine si masina,  cu speranta ca tricolorul nu a fost acaparat de cei intalniti pana acum. Deziluzie: nu mai este niciun loc liber in orasul meu rosu-violet. La tricolorul meu nu au voie, rand, portie, decat culorile rosu si violet. Nu este problema… Ma opresc in fata portii, dau jos cumparaturile din masina si inainte de a intra pe poarta mai salut inca o data, cu privire  vesel-pioasa, micutul tricolor pe care l-am asezat, inca de dimineata, la loc de cinste, in cel mai inalt punct al portilor mele.

    Dupa numai cateva minute  ma intorc la masina: uitasem ceva. Un grup de agitatori  impreuna cu idolul lor inramat ca o icoana purtata  intr-o procesiune de plimbare a moastelor printre credinciosi, tocmai se indeparta de masina mea. Constat ca micul meu tricolor disparuse din cel mai inalt punct al masinii mele. Unul dintre ei intoarce capul, imi zambeste jmechereste, flutura un stegulet identic cu cel pus de mine (sa fi fost si al meu?) in cel mai inalt punct al antenei mele si-mi spune fara sa se opreasca: este al nostru.

   Mi-au furat TRICOLORUL!...

     

      Eu unul m-am saturat!!!!

      M-AM SATURAT DE URA!!! Poti tu sa imi spui de ce ma urasti? Esti sigur/a ca stii de ce o faci? Doar pentru ca ti se spune ca EU sunt cel rau? La fel mi se spune si mie despre tine.

      M-AM SATURAT DE VIOLENTA!!! Stii tu de ce vrei sa fii violent cu mine? Nu iti este teama ca as putea sa raspund violentei tale cu violenta insutita? Esti sigur ca ai sa reusesti sa imi dai in cap? De ce o faci? Doar pentru ca esti indemnat? Sunt asemenea tie. Esti in stare sa iti asumi posbilitatea ca eu as putea fi mai violent decat tine daca ma provoci peste puterile rabdarii mele?

     M-AM SATURAT DE INTOLERANTA!!! De ce numai tu ai avea dreptul la propria optiune? Doar pentru ca asa esti indemnat? De ce numai tu ai avea dreptul la opinie? Doar pentru ca asa ti se spune ca este normal? Vrei sa imi ingradesti libertatea mea? Cu ce drept? Te intrebi daca nu cumva eu am sa reactionez mai opresiv atunci cand am sa pot doar pentru ca am sa tin minte ce mi-ai facut tu mie? Nu ii crede pe cei care iti spun ca nu am sa mai pot niciodata! Si tu, ca si mine, ai o singura moarte.

     Si tu ca si mine ai un singur Dumnezeu. Si tu ca si mine ai o singura tara. Se numeste Romania iar tu porti acelasi nume cu mine: ROMAN. De ce uiti asta? Doar pentru ca ti se spune ca eu nu as fi iar tu esti singurul cu acest nume?

     De ce crezi tu ca singura lege acceptabila este cea pe care o hotarasc idolii tai? Idolii mei (chiar daca personal nu ii am) de ce nu ar avea dreptul in cazul asta sa aibe propriile lor legi? Nu ti s-ar parea mai normal sa avem amandoi o singura lege? LEGEA ROMANIEI, nu cea de partid.

    Pe mine ma intereseaza mult mai putin Basescu, Ponta, Antonescu, Ungureanu, Diaconescu, Fenechiu, Blaga, patriarhul sau mai stiu eu oricare om VREMELNIC pe lumea asta si mult mai mult ma intereseaza ROMANIA. Si nu sunt dispus sa il accept decat pe cel care imi dovedeste ca este mai pregatit decat celalalt sa respecte LEGILE si CONSTITUTIA ROMANIEI. Ma intereseaza sa nu mai fiu agresat zilnic si zilnic sa imi jigneasca inteligenta calcatorii de lege, coruptii, marlanii, neispravitii, parvenitii, micii tirani fara anvergura, ipocritii, profitorii, fauritorii de vise desarte, palavragiii care propovaduiesc laptele si mierea dar care stiu ca sansa mea este munca si scrasnetul ca sa pot merge mai departe. Ii dispretuiesc la fel de mult si pe “ai tai” si pe “ai mei”. Tu de ce ii vezi numai pe “ai mei”? Crezi ca iti va fi mai bine doar  fara “ai mei”?

     Din toate aceste motive eu M-AM SATURAT!!! Si pentru ca m-am saturat, a trebuit sa cantaresc ca sa optez.

     Si am vazut ca numarul de decizii ale CCR favorabile dreptei sunt in acelasi numar cu deciziile CCR favorabile stangii. Dar am vazut si ca singurii care au protestat si au incercat sa treaca peste ordinea constitutionala au fost conducatorii stangii.

     Am vazut ca numarul cercetatilor si condamnatilor dreptei sunt cam in acelasi numar cu cercetatii si condamnatii stangii. Dar am vazut si ca singurii care au protestat impotriva hotararilor judecatoresti si au facut zid in fata nemerniciei, au fost conducatorii stangii.

     Am vazut cum un conducator al dreptei ma indeamna la decenta, respectarea adversarului si a legii dar si la innoirea clasei politice in timp ce, la un conducator al stangii, am vazut cum te indeamna sa ma extermini doar pentru ca eu si cu tine avem optiuni diferite, sustinadu-si toti cercetatii penali sau in conflict de interese, socotiti ca atare de LEGEA romaneasca, lege pe care nu eu si cu tine am facut-o ci tot “ai tai” si “ai mei” au facut-o.

     Ba am vazut de curand cum unei institutii a statului i se ia dreptul sa penalizeze excesele din audiovizual romanesc. Ma intreb in folosul cui atat timp cat cel mai amendat trust (in virtutea legilor romanesti)  este cel al domnului Voiculescu? Sunt amendat eu sau tu?

     Am vazut cum tot printr-o ordonanta de urgenta (unde era urgenta?) se limiteaza dreptul de pedepsire a fraudelor din fondurile europene pentru ca numai dupa o singura zi sa aflu ca un puternic sustinator al stangii era acuzat de o frauda de cateva milioane de euro. Am eu sau tu acces la fondurile europene?

     Tu vezi toate astea?

     Sa ne intelegem!!! Ii vreau pedepsiti pe TOTI! Si pe “ai mei” si pe “ai tai”. Tu nu vrei acelasi lucru? Dar ii vreau pedepsiti de LEGE nu la televiziuni sau in discursuri care vor sa te indoctrineze pe tine sau pe mine. Exact legea pe care au elaborat-o si “ai tai” si “ai mei”.

    Pentru toate acestea si pentru inca multe altele, eu M-AM SATURAT!!! Poti sa spui ca sunt basist, uslas sau orice alt fanatic, eu am horatat: il votez pe cel pe care il pot controla mai usor prin intermediul legilor tarii MELE. Tu? 

     Spitalul nou

     Nu pot sa nu constat abundenta afiselor erectorale sau simplu descriptive din aceasta campanie. Particularitatea este una extrem de semnificativa ca substanta daca incerci sa ti-o explici. Este mai mult decat evident ca marketingul (iarasi) erectoral al USL este net superior celui al ARD. Numarul afiselor, bennerelor, actiunilor pe bani, cantarilor, carnatilor si toata gama de produse (sub zece lei bucata, evident)  ale USL este de macar cateva sute de ori mai mare decat al celor ale ARD. De aici pot trage concluzia ca bogatii USL sunt de data asta mai potenti decat cei ai ARD (in asa timp scurt?) sau bogatii ARD (de fapt ai PDL) pur si simplu au disparut (ceea ce nu ar fi deloc rau ca tendinta), fapt explicabil si prin existenta a 75%  nume noi din totalitatea candidatilor  ARD. Astia sunt mai saraci ca sunt multi bugetari printre ei, ca tot este alianta de dreapta. Ceea ce iarasi nu este rau deloc.

    Pe de alta parte, mi se pare remarcabila capacitatea de a se chivernisi a doamnei Plumb care dintr-un salariu de 6000 lei (fara sa aibe alte venituri, asa cum reiese din declaratia de avere) reuseste sa il intretina pe sotul domniei sale (fara ocupatie, conform aceleiasi declaratii de avere), sa plateasca o rata la banca de 20 000 lei lunar si sa isi mai faca si campanie electorala din aceeasi bani. Cu cativa asemenea oameni, bugetul tarii se umfla una doua, apoi explodeaza si se face praf…

    Ar mai fi ceva notabil! In randurile candidatilor ARD nu mai este niciun cercetat penal sau inacompatibil in timp ce in randul celor din USL sunt multe nume, unele  notabile, propuse a face parte de altfel si din viitorul cabinet. Evident manareala a justitiei. Deja nu imi mai fac griji pentru urmatorii patru ani: oamenii astia stiu sa faca bani din piatra seaca. Da-o-n ma-sa de justitie! Logic ar fi ca o tara care are oameni bogati sa fie o tara bogata. Asa ca este mult mai important lucrul asta decat justitia, nu-i asa?

    Cele doua aliante au totusi si un punct comun: programe de guvernare neconvingatoare. In plus al USL este si hazliu de fantezist: 4000 km de autostrazi si alte nazbatii din lapte si miere? Ei da, au simtul umorului. Doar daca vine Sfantul Duh sa le faca peste noapte. Macar duhul amintit nu mai este nevoie sa si spuna cu ce. De remarcat, tot in aceeasi nota umoristica si prin prisma solidaritatii cu cei abuzati de justitie, este si prioritatea numarul 1 din programul USL: “Respectarea legilor, fara exceptii, fara derogari sau scuze”. Scuze cui? Ca la derogari ne-am lamurit.

    Nu pot sa nu remarc (si  recunosc ca ma roade invidia) bunaciunile USL (nici macar nu are importanta cine le impinge din spate sau din orice alta  pozitie)  care vor popula Parlamentul. Vai cat mi-as dori sa fiu aviator in Parlamentul Romaniei!!! Parasute as avea destule. Deci siguranta maxima.

    Macar lipsa propunerilor este suplinita de umor. Nu degeaba un candidat scrie pe afisul sau electoral “Fur mai putin decat ceilalti”. La inceput stimabile, la inceput doar. Sau un benner al unor candidati de dreapta pus pe gardul unui cimitir.

    In consecinta, dilema este rezolvata: din “ori la bal ori la spital” retin numai ultima alternativa. La spital, stimabililor si distinselor. Ma ofer eu sa fac un gard inalt pana la cer ca sa nu mai puteti  sa iesiti din spitalul nou. Sau noua. Sau mai bine un cenaclu in spatii patrate impreuna cu Nastase.

    In timpul asta, bandele incep sa isi regleze conturile in strada cu AKM-ul. Noi cetatenii cum sa ne reglam conturile cu voi?

            Romania, prin romani, cale batuta spre dictatura

      Zi de zi, de 23 de ani, descopar apetitul masochist al romanului, pentru dictatura. Eu si inca multi altii ne-am nascut prea devreme. Zi de zi,  daca celalalt nu are puncte de vedere identice cu ale noastre, ne este dusman, nemernic, jeg, uslas sau basist.  Zi de zi,  otrava indoita cu excremente indoctrinate tasneste din gurile noastre ca dintr-o vidanja ce se cere golita. Zi de zi incercam disperat, fiecare in parte, sa fim singurii purtatori ai adevarului... de partid.

      Democratia moderna (demos=popor, kratos=putere) fara respectarea drepturilor omului (egalitatea in fata legii, dreptul la opinie si alte nimicuri asemenea), fara pluripartidism si fara limitarea si separatia puterilor in stat (asa zice Wikipedia) devine doar democratie proletara sau de sorginte fascista. Iar, pe prima,   am trait-o din plin in anii de tinerete.

      Intr-o seara, in timpul unei dezbateri strict pe teme juridice, intervine foarte abrupt un tip (am citit pe contul lui ca este avocat, destul de tanar) si intra direct in subiect: invective, jigniri, otrava doctrinara (evident anti fara sa aibe decenta si curajul sa isi afirme atitudinea ferma pro ceva sau cineva) doar pentru ca omul din domeniul juridic care incepuse dezbaterea, nu era pe placul muschiului sau spalat si ala odata cu creierul (macar de ar fi stapanit regulile gramaticii limbii romane) amintitului avocat. Si da-i cu leprelor, mizeriilor, serpilor, pedelisti de cacat (eu nu sunt si probabil ca nici altii de acolo; nici pedelist nici de cacat)  fara sa spuna un singur cuvant, pro sau contra, referitor la subiectul in dezbatere. In conformitate cu definita democratiei moderne, tu carei democratii vrei sa ii apartii, stimabile? Evident ca nu am putut sa nu remarc lipsa camasii de forta si ca urmare am devenit singurul sarpe, mizerabil, fara coloana vertebrala (o am bai putoile! ma cam doare si s-a cam anchilozat in pozitie verticala) si mi-a si amintit sa am grija ce fac cu afacerea mea ca se schimba acusica puterea si o sa vada el ce se ascunde in spatele afacerii mele. Iti spun eu bai: 30 de oameni care, nefavorizati de  PSDR nici de CDR nici de PSD nici de DA nici de PDL au muncit ca sa reziste mizeriilor fiecarei puteri VREMELNICE din tara asta.

     In alta seara, un irascibil de partid, in timp ce eu dicutam pe teme civice, intervine si incearca sa ma puna la punct spunandu-mi ca nu mai este vremea sa dam fite din noi, ca s-a saturat de ifose si sclifositi si ca trebuie sa votam ca sa desfiintam pentru totdeauna ciuma rosie altfel va veni apocalipsa. Am si avut convingerea, pentru cateva secunde, ca a coborat f`un arhanghel sa imi vesteasca sfarsitul tuturor lumilor.  Mai tov-ule de dreapta bugetara… Eu oricum votez dreapta pentru ca, prin ceea ce fac zi de zi si prin felul in care vad dezvoltarea societatii din care fac parte, sunt om de dreapta. Iar pe de alta parte, nu vreau sa renunt la dreptul meu de vot. Dar nu o fac, bai  balon ideologic, pentru ca mi-o cere cineva. O fac pentru ca vreau eu si pentru ca valorizarile mele, care  ma privesc NUMAI pe mine, ma indeamna sa o fac  nu pentru ca vine sa imi toarne cineva otrava doctrinara in ceaiul meu si asa suficient de amar. Ma lasi cu tipul asta de discurs de activist de partid  incult care imi jigneste inteligenta cu tendinta asta de a-mi impune ce sa fac? Lasa-ma in boii mei ca stiu oricum ce scursuri si ce jeguri de oameni s-au strecurat si in dreapta. Cam aceeai care sunt si in stanga, de aceeasi factura: viitori nesimtiti de patid care spera la un trai bugetar fara principii (de stanga sau de dreapta) si fara griji.

    Votez cu dreapta inca de cand voi, toti limbricii care au pretentia ca au descoperit America, tremurati de placere lingand urmele pasilor lui Iliescu iar eu il votam pe Ratiu cu certitudinea ca o fac impotriva vantului. Votez pentru ca sper ca in PARLAMENTUL tarii MELE se vor strecura din ce in ce mai multi oameni (si de stanga si de dreapta) care sa  gandeasca  la ROMANIA si nu numai la partidul din care provin,  care sa  gandeasca sa il reprezinte pe cetatean nu sa il conduca. Eu nu am nevoie sa ma conduca nimeni. Am nevoie doar de reguli clare pe care sa le respecte TOTI. Iar daca voi parlamentarii, oameni din structurile statale nu faceti in felul asta  si va socotiti deasupra legii, fiti siguri ca, cel putin,  am sa incerc sa fur la fel ca voi. Si sa nu dea dracu sa imi spuneti ca eu nu am voie iar voi aveti.

    Imi fac ochii roata si vad cam peste tot acelasi apetit pentru dictatura indiferent ca ochii mi se duc la stanga sau la dreapta. Pe mine nu contati. Daca veti reusi, va fi doar Romania voastra. Eu voi continua sa vreau Romania democratica. Aia in sensul democratiei moderne: aia cu libertatea optiunii si respectarea ei, aia cu dreptul la opinie, aia cu limitarea si separatia puterilor in stat, aia cu EGALI in fata legii. Si nu doresc nimanui sa ii devin dusman.  Chiar daca Romania, prin romani, nu s-a saturat de dictatura. 

      Partitura este proasta… impuscati pianistul

      Nu contenesc sa ma minunez atunci cand contemplu (sau analizez sau ma enervez, treacand de granita injuraturii scrasnite) reactiile ciudate ale semenilor mei ce incearca sa isi faca simtita prezenta in viata lor si a celor de langa ei.

      Doua specimene discuta sau dezbat sau pur si simplu converseaza. Discuta despre capra. Unul despre pozitie celalalt despre a vecinului. Constata ca au pareri diferite si incep sa se ia la bataie. Argumentele dau navala ba in buza de jos, pazea ca mai vine inca unul sa o sparga definitiv,  ba in ficatii mancati deja de compozitori, celalalt argumenteaza cu hotarare in testicute umflate de forma piciorului bine si rapid desprins din glia patriei. Totul ar continua la nesfarsit daca nu ar interveni un al treilea care injura versificat despre orice aflat intre picioarle-i strambate (la fel ca terminatia de sus a corpului) si Dumnezeii, de obicei ai ma-sii, ce haladuiesc in zarile colorate.    Bandajati, cu capetele sparte, cu ochii vineti si congestionati de furia ce le colcaie in mortii ma-tii, ba pe-ai ma-tii, isi linistesc hormoniada telectuala cu un suprem “esti ist" la care celalalt ii spune gales "ba tu esti ash”, garnisit concesiv cu comentariul neutru al televiziunii preferate care spune, fara putinta de tagada, ca o mana criminala a dat cu piciorul si a spart busuiocul in loc sa il dreaga.

     Alte doua specimene discuta usor crispat, ca doar is elitism de mucava, de data asta despre un acelasi subiect. Numai ca predicatul unuia este freza subiectului iar al celuilalt este contra. Se inteleg perfect pana in momentul in care unul dintre ei, din dorinta de a-i da lovitura de gratie aluilalt specimen, i-o arunca deja verde-n fata, cu legatura cat intre Ana si merele pe care nu le are, “da` Gheorge de ce a muls catzaua la miezul noptii?”, chit ca pana in acel moment fusese vorba doar despre vaca cu reflexe curcubeice desprinse din profunzimea frigiditatii vacii lu`  drag ne`a Vasile din alalalt capat al lumii. Si iarasi intervin televiziunile care ne spun (evident fara argumente) ca sus curentul de aer este rece iar la picioare iti arde mana.

     Niste muncitori disperati sunt gata sa il linseze pe executorul judecatoresc venit sa isi faca treaba fara ca cineva sa incerce streangul pe gatul vreunuia dintre cei care au facut datoriile.

     O ziarista analizeaza  obiectivele pe care nimeni le-a fixat vreodata. Si iarasi… nimeni va sti, nimeni va sti… de la Holograf citire. Si o face (duduia… cu accent ca pe economia care gafaia in statia de amplificare audio si nu numai) in plina criza de isterie derivata din lipsa orgasmului deontologic. Ca na… redactorul sef a cam uitat in ultimii ani sa-si administreze viagra intravenos.

     Abia apuc sa deschid gura ca sa imi umplu plamnii cu aerul ce-l voi expira sub forma de cuvinte, ca mi se si scuipa-n monitor “minciunaaaaa ordinaraaaaa”. Incerc sa imi cer scuze dar aflu, cu aerul ramas in gat in timp ce duios anestezia trecea, ca pamfletul ce urmeaza sa il scriu este manipulare grosolana pentru ca nu citeaza sursele din unicele resurse acceptate de tiparele inguste ale dobitocului din fata mea.

     Zilnic sunt obligat sa accept ca prostii mei sunt mai destepti chiar decat mine, altfel nu mai sunt “de-ai nostri” (nici eu nici prostii). In orice parte m-as intoarce, sunt indemnat sa vad prostia in alta parte decat unde o zaresc.

     Citesc in voi   intreaga partitura iar cand  v-o cant, simt gloantele cum isi strecoara, revoltate,  raceala lor de plumb, manie proletara pe dreapta si enervare agitat-antreprenoriala pe stanga. Eu despre corpul meu de pianist vorbesc. 

      Asasini onorati de societate

   

Urmaresc de ceva vreme o emisiune pe Nasul TV unde sunt prezenti diversi fosti capi ai armatei socialiste sau ai serviciilor de spionj. Sunt acum doar niste batranei care nu mai au nimic de pierdut si nimic de castigat (unii dintre ei cu ani buni de detentie facuti in mod complet abuziv si stramb), deci nu mai pot fi suspectati de ipocrizie sau partinire. In `90 am vazut la tv o parte din procesul celor acuzati de terorism. Chit ca la acea vreme nu stiam mai nimic in afara de ceea ce gandeam cu propriul meu cap sau in afara de ceea ce mai aflam de la Europa Libera inainte de `89, mi s-a parut complet aiuritor sa il vad (pentru prima oara) pe seful serviciului de spionaj romanesc, Filip Teodorescu, terfelit, intr-un mod complet prostesc si grotesc, intr-o instanta care mirosea de la sapte poste a incropeala cu verdictul dat inainte de a se intocmi rechizitoriul. Era nevoie de tapi ispasitori pentru a se intretine isteria revolutionara care masca un masacru complet atroce si complet cinic si complet inutil, doar pentru a se legitima ceea ce trebuia sa se intample in urmatorii cateva zeci de ani. La vremea aia nu stiam ca Brucan era creierul intregii mascarade si l-am bestelit extrem de revoltat cand ne-a programat 20 de ani ca sa nu mai fim prosti. Stia el de ce spune lucrul asta. Imi aduc aminte ca si atunci am spus “pe asta ar trebui sa il preia cu tot ceea ce stie pentru ca imbecilii distrug tot serviciul de spionaj”.  Filip Teodorescu a trecut printr-o parodie de proces in care judecatorii trebuiau sa fie surzi. Ba se pare ca tot serviciul si toata arhiva serviciilor de spionaj au fost predate rusilor la ordinul lui Iliescu. Abia acum am aflat de ce. L-am urmarit pe omul asta (Filip Teodorescu) in emisiunile lui Radu Moraru. A reusit sa ma lase cu gura cascata de fiecare data cand deschide gura sa spuna ceva. Pentru ca dupa fiecare fraza pe care o rosteste se poate scrie o carte consistenta. Singurele momente cand starea de perplexitate imi este intrerupta brusc sunt momentele cand Radu Moraru si (in special) Grigore Cartianu ii intrerup pe invitati vrand parca sa arate cat sunt ei de grozavi. De fapt sunt prea orgoliosi si tematori pentru autoritatea si notorietatea lor de jurnalisti, in prezenta acestor oameni. Lasati-i, mai oameni buni, sa vorbeasca si comentati abia dupa ce aflati tot. Nu se stie cat timp vom mai avea privilegiul sa aflam adevarul direct de la sursa!!!!!
Chiar nu reusesc sa inteleg cum toate aceste devoalari, demascari, lamuriri, destainuiri nu reusesc sa puna in miscare parchetele. Pentru ca devine din ce in ce mai clar ca nu a fost nici pe departe revolutie ci LOVITURA DE STAT. Devine din ce in ce mai clar ca majoritatea mortilor au fost provocate in mod atroce si cinic doar ca sa justifice, sa legitimeze lovitura de stat. De data asta sunt dovezi indubitabile. Iar adevaratii criminali sunt in viata, sunt printre noi, sunt onorati de societate.
La vremea aceea am fost unul dintre (probabil foarte putinii) cei care au spus ca procesul (urmat de asasinarea) sotilor Ceausescu este doar o facatura de proces si ca ii vreau judecati pe un stadion. Ei bine, dupa ce am aflat tot ce s-a spus la Nasul TV, il vreau judecat pe Iliescu si pe ceilalti (li se gasesc numele in cartile lui Cartianu si in demascarile din emisiunile pomenite), judecati pe un stadion mare, in vazul lumii. Sunt vinovati de comiterea a o multime de asasinate cinice cu ajutorul carora trebuia legitimata o gasca nemernica al carei scop nu era decat acapararea completa a puterii si aservirea completa a Romaniei in favoarea rusilor, concomitent cu formarea urmatorilor conducatori ai Romaniei. Va vreau judecati!!! Iar cuvintele mele nu cuprind ura ci nevoia de dreptate pentru ca lucrurile sa nu se mai repete niciodata, pentru ca procedeele acestor asasini sa fie recunoscute de absolut oricine daca i-ar mai veni cuiva dorul sa le refoloseasca, pentru ca nimeni sa nu mai vrea vreodata sa nasca monstri profitand de somnul natiunii.

     Scenariu oniric

     Am avut un vis erotic azi-noapte. Nu, nu, protagonistul nu eram eu… Dintr-o eroare genetica de sorginte astrala, eu nu mai am voie nici macar sa visez erotic. “Nu ai voie sa injuri, nu ai voie sa furi, nu ai voie sa strigi, nu ai voie sa instigi, nu ai voie sa vrei, nu ai voie sa iei, nu ai voie sa canti, nu ai voie la nunti, nu ai voie sa te oferi, nu ei voie sa speri, nu ai voie sa spui, nu ai voie sa te opui. In general, nu ai voie. Tu  ai voie doar sa nu ai voie. Restul voilor ti le-ai delegat alesilor tai.” Asa imi tot zic vocile pe care le aud cand sunt singur cuc.   Dar sa revin la visul meu erotico-eroic. Se facea ca domnii Ponta si Basescu s-au intalnit, la ceas de taina, la Carul cu Bere. Sau la Carul din Stele? Sau la Carul cu Boi? Nu mai stiu. Aici visul meu este putin neclar. Ma presa vezica si starea aia confuza dintre vis si realitate, starea aia incerta de placere-durere imi deforma perceptia morfeica. Asa ca am sa ii spun simplu,  la Carul. Ei bine, domnii astia planificau o miscare perversa care avea ca substrat binele Romaniei. Da, da… chiar asa.  Se facea ca unul dintre ei pleaca la CE iar celalalt ramane in tara ca sa il sprijine pe primul. “Du-te tu Traiane la aia iar eu raman acilea in tara si ii adun pe prostii din Parlament sa ii fac sa se manifeste, ca niste gaste enervate, impotriva reducerii fondurilor. Tu te duci acolo si zici ca tu ai fi de acord sa nu ne mai dea nimic dar nu poti pentru ca, nu-i asa, Parlamentul bla bla bla. Bizonii mei ma vor iubi mai tare iar ai tai te vor injura si mai tare si in felul asta castigam amandoi. In interesul Romaniei, evident.  Ce zici, Traiane, o punem?”.  Traian zambeste satisfacut, se imbratiseaza tandru cu Ponta, plang amandoi imbratisati, hohotesc amandoi printre lacrimi, de bucurie, cei de la mesele alaturate incep sa planga si ei duios, oamenii de pe strada privesc prin geamurile nespalate ale bodegii si plang si ei infrigurati, raul, ramul,  Parlamentul plange si el nestiut, tara intreaga plange inviorata. Nimeni nu mai munceste pentru ca suntem prea ocupati sa plangem isteric sau duios, incruntat sau pervers, sughitat sau in surdina, in batista sau basma, in gand sau in pamant. Sa trecem la treaba si sa ne jucam toti sceneta-fabula. Sau fabulatia.  Asa pentru impresia artistica, poate mai tragem si o suspendare.

    Ironic mi se pare ca ne jucam cu destinele permitandu-ne sa fim penibili, cu scop electoral, in timp ce primavera electorala pune in locul frunzelor afise si bennere in fiecare copac disponibil. Tot pe banii mei, ai tai, ai pensionarului, ai profesorului, ai aluia care nu ii are.

             Conu Leonida face iarasi un tuseu reactiunii

       La spitalul de nebuni este pauza electorala. Nebunii intra in greva si se intorc in salon. Vor sa cante in cor, mai ca in Adunarea Generala a Bocitoarelor, despre cum, care, de ce, de cate ori, in ce pozitie (misionarul este exclus) vom parui noi vitejeste, fata in fata, reactiunea europeana. Evident este singura chestie care a mai ramas de facut in spitalul de nervosi. La fel de evident este ca imensele cirezi de bizoni aplauda sacadat asa dovada de patriotism si asta sublim ca si dovada. La fel de evident este ca propriile aplauze le acopera ghiortaitul matelor umplute doar cu lozinci electorale, bennere, chipuri ce screm zambete  imbatranite inainte de vreme si o imensa placinta de paie, ofilite si astea, made in Romania. Nici nu vreau sa ma gandesc cum or sa infiereze, cu manie mai nervoasa decat delirul dat de betia cu sensuri neintelese de ei, ilustrii intelectuali de iesle ce-si deapana cratimile doar printre ragaituri schizoide, ca sa le lege mai temeinic unele de celelalte.

       Chiar ma intreb cum oare vor face fata, printre atatea grohaituri, timide, prea spalate si fragile fiintari de noi veniti a caror candoare inconstienta, obisnuite cu subtile analize literare, sau cu al cifrelor sensuri ascunse… Si inca o data ajung la concluzia ca numai noi cei din afara putea-vom sa nu-i lasam sa fie maculati de mancatorii de ficati ai natiei.

       Din ce in ce mai clar este faptul ca strambatatea a devenit regula dreapta, ca gratuitatea gesturilor obscen electorale iau locul barbatiei ce-ar trebui sa tina grijile in frau, ca spatiul gol ce-ar trebui sa fie plin cu rezolvari, este umplut cu vorbe si mai goale, indiferent de cat de marete se vor in rostiri impatimite, dar la fel de strambe.

      Nu-l inteleg pe incultul ministru al culturii, sau pe oricare altul ce-a faurit o lege, atunci cand demonstreaza chiar impotriva legii ce-a votat cu nu prea multa vreme-n urma cand mult mai potrivit ar fi se duca la lucru si sa voteze alta lege in loc sa incerce sa imi aghesmuiasca optiunea electorala cu o demonstratie parlamentara pe cat de hilara pe atat de fara rost.

      Vine sfarsitul lumii? Nici pe departe. Lumea s-a sfarsit cu multi ani in urma si acum se screme sa se nasca iarasi. Prin anus. Si asta contra naturii. Imi miroase mie. Iti miroase tie. Lor nu are cum sa le miroase. Sunt deja obisnuiti: au trait in miasme.

     Prin urmare, la lupta, coane Leonido!!! Reactiunea va fugi infricosata. Cucereste vitejeste spitalul de nebuni!!!! 

               Politicianule…

       Politicianule, pana nu iti cuceresti dreptul la respectul meu, imi permit sa te bag in ma-ta, cu cratima cu tot. Tu m-ai invatat sa iti vorbesc asa in momentul in care mi-ai pangarit Parlamentul meu cu dejectiile tale verbale, atitudinale, morale. In momentul in care ti-ai pus interesul de partid in fata interesului tarii MELE. In momentul in care ai fost atat de prost incat sa iti permiti sa ma socotesti pe mine prost. Atunci cand tu, cu pretentii elitiste de nimic justificate, ti-ai permis sa imi ceri MIE sa respect legile tarii MELE in timp ce tu iti bagi picioarele in ele dupa ce ai calcat temeinic in toti cacatii aflati in drumul tau. Mai bine mergeai in limba pe drumul asta. Atunci cand marlania-ti aroganta, nascuta odata cu tine de cine stie ce dos nespalat (nici macar de nastere normala nu ai avut parte) sau gura ce vomita in direct la Antena 3, mi-a murdarit opinteala de zi cu zi ca sa iti intretin tie prostia fudula. Atunci cand nu te-ai mai saturat sa furi chiar si lacrima noului nascut. Atunci cand mi-ai distrus bucuriile simple cu minciuni si ipocrizie cretina care mi-au ingretosat pana si cosmarurile. Atunci cand  prin imbecilitatea existentelor voastre ati distrus prietenii si armonia dureroasa a existentelor nestiute. Atunci cand ati propovaduit ura ca singura masura a avaritiei voastre si a parvenirii voastre. Atunci cand ati instigat roman contra roman doar pentru ca voi sa fiti mai siguri de votul lor natang. Te bag in ma-ta si in mortii ma-tii, politician fara erectie, care esti, in almanahe sau un afis ranjit tamp la colt de strada.  Pe voi ceilalti va plang ca nu aveti forta sa va opuneti tipului asta de politician doar pentru ca este in acelasi partid cu voi sau pentru ca disciplina de partid nu va da voie sa fiti decat la nivelul dispretului alegatorului vostru. Restul… restul meritati-va soarta atunci cand alegeti doar pentru ca asa ati fost indoctrinati, indobitociti, manipulati in interesul lor. Veti avea suficient de mult timp sa va turnati cenusa in cap unul altuia. Sau excremente atunci cand nu veti reusi sa fiti suficient de onesti cu voi insiva incat sa recunoasteti ca ati gresit. Eu am sa va votez si anul asta. Am sa votez dreapta bugetara sau stanga opulenta, am sa votez la fel de lipsit de speranta sparand ca pana data viitoare  un cataclism va indemna JUSTITIA sa faca justitie printre voi sau ca societatea civila va fi suficient de puternica  sa va puna la zid. Pana atunci, politicianule, te bag in ma-ta. 

      Romania, stand-up tragi-comedy,

Pentru ca tot este ”gandind paralel”, adicatelea in acelasi timp cu tine dar si pe langa gandul tau, incerc sa ma refer la aparitiile presedintelui Basescu din ultimele doua zile. Evident ca fiecare tabara s-a grabit fie sa arunce la greu cu  noroi neargumentat (imi vine acum in minte, par un egzamplu, faptul ca un clantau de sindicat - nu pot sa ii zic leader - spunea ca ”Basescu si-a creat toate aceste instrumente tocmai ca sa subjuge poporul...”, adica DNA, ANI, CSM si CCR... pai nenica, DNA este PNA-ul creat de puscariasul Nastase iar alelalte trei sunt create la cererea expresa a CE si toate nu au chiar niciun fel de legatura cu ”poporul” ci cu marea frauda, cu marea coruptie, cu marea justitie si cu arbitrajul constitutional... deci: impotriva poporului?)  sau cu agheasma edulcorata mesianic. Ori mie unul ambele abordari mi se par complet tragicomice.  Pana la urma, dorit sau nedorit, contestat sau nu, reprezentativ sau nu, pana la urmatoarele alegeri prezidentiale (daca nu incalca GRAV Constitutia, asa zice litera LEGII), Basescu este presedintele LEGAL al Romaniei si ca atare, ca orice cetatean simplu sau complicat J)) , are dreptul la opinie, se bucura de acelasi drept la libertatea rostirii, chiar daca ”imbecilului” (am citat) adormit i se pare ca defaimeaza Romania. Mie unul mi se pare  tragic, dar si comic in acelasi timp,  ca in tara asta o singura voce  este ascultata (pentru a fi contestata mocirlos de unii sau adulata gretos de altii dar oricum toate lumea facand coada  la vorbele lui mai ca la fudulii de licorna transsexuala) cand de fapt vocea asta nu spune decat lucruri existente in gandul foarte multor oameni. Este inca o dovada a crizei reperelor, a crizei de autoritate, a crizei valorilor care sa aibe si notorietate. Pana la urma ce a zis?  A zis ca exista coruptie fara sa indice un azimut. Pai... exista au ba? Ca, din cate stiu eu, toate partidele incrimineaza coruptia. Drept este, de fiecare data coruptia este in partea cealalta. Niciodata in ograda proprie  iar cand este demascata (dincolo de faptul ca dau toti subit in boala), evident este razbunare politica, justitia este aservita, procurorii sunt niste nemernici.  Suna cunoscut? Ce a mai zis? A mai zis ca ne da coana Europa peste deste. Pai ne tot da de mai multa vreme. Si o face atunci cand vede niste deste in borcanul cu miere, fara sa tina cont ca destele alea sunt rosii, portocalii, galbene, verzi, albastre sau combinatii de culori.  Sa mai amintesc faptul ca singurii doi politicieni care au renuntat de bunavoie la imunitate atunci cand au fost acuzati, au fost Mitrea si Basescu? Restul s-au ascuns in spatele imunitarei barbatiii de partid. Evident ca fiecare dintre noi gaseste scuze atunci cand este vorba despre ”ai nostri” dar infiereaza cu manie de arhanghel beat atunci cand este vorba despre  ”ai lor”.  Cam despre ce ar mai fi vorba? Despre curvele ”lor” si curvele ”noastre”. Despre terentii castrati ai lor si despre terentii castrati ai nostri (ca sa nu zic facaturi de mucava). Despre nulitatile lor si nulitatile noastre. Despre parvenitii lor si despre parvenitii nostri. Despre incompetentii lor si incompetentii nostri. Despre demagogii lor si ai  nostri.  Si ar mai fi vorba despre nevoile tale si ale mele. Despre lacrimile tale si ale mele. Despre deziluziile tale si ale mele. Despre zambetul tau trist si al meu la fel de trist.  Despre copilul tau care ar vrea sa plece departe de casa Romania si despre copilul meu care vrea sa plece departe de casa Romania. Despre incapacitatea ta si a mea de a cantari  lucrurile, faptele, oamenii cu aceeasi oca. Despre incapacitatea ta si a mea de a ne departa de tragicomicul  ”ai nostri” si ”ai lor”. Si ar mai fi vorba despre faptul ca eu, tu, el sau ea nu suntem in stare sa creem repere, sa producem valori autentice si ne multumim sa ne baltim existentele ca simpli spectatori indobitociti volatil in fata acestui spectacol de stand-up tragi-comedy, cu un ochi razand bovin ingaduitor catre ”ai nostri” iar cu celalalt plangand incruntat fara  argument catre ”ai lor”. 

       Delir muzical

     Soborul de preoti urca murmurand, in surdina, pe scena. Dupa ce isi aranjeaza sutanele pudrate intens de catre un grup de fotomodele, incep, timid, sa  intoneze, cu mainile puse pe piept in dreptul inimilor,  All you need is love. Jonh Lennon apare printre nori si face cu mana catre cardul de mioare… ilene, marcele si lenute ce sfasie bezelele aruncate cu generozitate de insusi Jim Morrison aflat  Somewhere, over the rainbow. Cantecul sfasie fosnetul padurilor iar heruvimii invadeaza comisiile parlamentare, retrase strategic in Dark side of the moon. Un grup de racketi plangatori ca salciile ce-i impresoara cu adieri racoroase, ridica, in semn de slava, termosuri pline cu agheasma si intoneaza psalmi despre-un program de guvernare pentru vremea cand vor incepe sa urce Stairway to haven. Publicul isi zangane agresiv cadelnitele fumegande in ritm de gospel in timp ce Aretei Frankiln i se falfaie benarul facut franjuri cu care vrea sa sugereze unitatea in diversitate a Uniunii Eoliene. Soborul isi continua slujba cu imprecatii introspecte pe ritmul melodiei If God is one of us. Atunci cand concertul se termina, in uralele multimii, admiratorii intrati in catarsis epileptic trec ordonati la spovedanie. Drumul spre casa le este ,marcat de sacadatul “bis, bis, bis” si de aplauzele ritmate ale cohortelor de ingeri pazitori, mascati, cu scuturi si bastoane. Zile in sir, unei natii intrate in zodia Sweet childe in time, ii rasuna in urechi indemnul la Imagine…

        Criza presedintilor,

       Nu stiu daca exista  o determinare cauzala sau daca doar se potenteaza una pe cealalta, dar in afara de criza financiara, criza morala, criza psihotica voiculesciana, criza megalomanic antonesciana, criza renala sau criza crizata, de mai multa vreme constat o foarte mare criza de leadership. Vai ce imi displace sa folosesc neologismele astea si ce le-as mai poci doar ca sa le diminuez rezonanta. Suna aproape erotic atunci cand auzi l e a d e r s h i p. Incearca sa soptesti asta si sa constientizezi cum ti se misca limba in gura gata sa penetreze si vidul interior dar si sa inunde tot cosmosul. Nu nene! Criza conducatorilor. Sau, si mai bine, crisa sefilor. Romaneste, pe intelesul tuturor! Sa sune neaos ca suieratul pe care ti-l scoate creierul atunci cand scuipi seminte si injuraturi. Ca doar vorbim despre conducatori, nu? Ironia sortii, sau doar felul subtil in care astrele isi bat joc de noi, face ca cei mai constestati presedinti de partid de dupa `89 sa fi fost si singurii presedinti de partid de luat in seama, singurii care au fost in stare sa traga dupa ei nu numai un intreg partid, chiar daca metodele lor au diferit si chiar daca fiecare a avut in spate o paleta diferita de sustinatori: domnii Iliescu si Basescu (i-am mentionat in ordine cronologica a evolutiei lor partinice). Fiecare dintre ei a reusit sa polarizeze optiunile, sa radicalizeze optiunile, sa struneasca conflictele interne, sa traga masele dupa ei, sa faca mintile sa vibreze dincolo de argument si sa impuna ritmul intregii tari. Evident in umbra lor au crescut o multime de hotomani, o multime de parveniti, o multime de arivisti, o multime de mici tiranei si, in general, o multime. Dar asta este alta poveste.

      Marile crize au avut nevoie de sefi (ca doar ce am zis ca o spun pe romaneste, nu?) a caror actiune a impins lucrurile mai departe. Caracteristica tuturor sefilor de partide existente astazi se evidentiaza exact prin incapacitatea de a face lucrurile sa mearga.

      PSD (incep cu el pentru ca este totusi, de niste ani buni, cel mai puternic partid si se mentine asa din cauza lipsei  de maturizare a cetateanului dar si  preluand organizarea si disciplina impusa de Iliescu, sef care la randul lui o preluase de la PCR) are in fruntea lui un politician aflat intr-o situatie complet ingrata. Pe de o parte o aripa extrem de dura si dedata temeinic la gustul puterii absolute, discretionare pe care nu o intereseaza legea, cetateanul si normele democratice ci doar nevoia bolnava de a-si obiectiva complexele de inferioritate fata de  valorile autentice prin atitudini autoritariste pigmentate cu excese verbale de iti vine sa plangi de mila bietului popor atunci cand este vazut din spatele anor averi complet sociliste. Pe de alta parte este aripa moderna care incearca sa se plieze pe principiile si normele stangii si socialismului european. Domnul Ponta nu are putere decat sa alerge gafaind  nehotarat intre cele doua factiuni care, fiecare ii vrea capul. Cea dintai i l-ar lua cu gingasie dar ii este teama ca isi pierde voturile ce trebuie sa vina (in niciun caz ca i-ar pasa acestei aripi de cetateanul ca atare ci doar de votul lui)  iar cea de a doua inca nu are forta sa ii ia glanda pentru ca ar trebui intai sa suga forta celei dintai din carotida-i deja pietrificata in care are toate sansele sa isi rupa dintii.

      PDL… este un partid care tot incearca de niste ani sa isi gaseasca identitatea doctrinara concomitent cu cresterea unei oligarhii la fel de rapace ca cea din PSD. Parvenirea si arivismul unei importante parti din PDL, scapata complet de sub controlul singurului lor sef de partid, retras in presedintie, umbreste complet actiunea partii reformatoare care, scolita fiind, a inteles mai repede necesitatea adaptarii intre limitele reperelor europene, repere printre care, atunci cand au fost la guvernare, mai mult s-au strecurat decat s-au adaptat.

     PNL are cel mai controversat comportament politic din toata aceasta perioada de 23 de ani. Nu pun in balanta inconsecventa doctrinara atunci cand au guvernat cand, declarat partid de dreapta, a promovat foarte multe masuri de stanga strict din necesitati demagogic-electorale. Pun in balanta numai actiunea acestui partid alaturi de un alt partid aflat la polul doctrinar opus. Aparent lucrul asta este paradoxal. Daca insa intram intr-o analiza ceva mai atenta, este vorba numai despre nevoia paranoica a sefului lor de partid de a fi la putere cu orice chip. Si cum lozinca “jos Basescu” a avut un impact electoral major, au adoptat-o ca unic program alternativ de guvernare, numai din nevoia de a fi la putere. Nu pomenesc despre matrapazlacurile (ei au senzatia ca sunt jmecheresti) “elitei” vopsite (ghilimelele nu sunt intamplatoare)  pentru ca astea sunt comune tuturor partidelor  care au o vechime cat de cat in Parlamentul Romaniei.  Paradoxala este reactia umilitoare a membrilor si adevaratelor elite ale acestui partid la manifestarile bolnave ale tiranicului neautentic, guraliv si incosistentului lor sef de partid care, dupa ce i-a declarat dragoste cu nabadai contracandidatului Geoana, fara sa ezite, il paraseste apoi ca pe o amanta defecta pentru Ponta pe care,  dupa ce l-a mangaiat lasciv pe tzatze si pe acesta, continua, in traditia ideii de oportunitate de partid personal pe care o are in vedere, sa inceapa sa preacurveasca cu cei care vor sa ii ia locul lui Ponta (cu cei din interior ca si cu cei din exterior, mai ca o distinsa domnisoara aflata in campul muncii pe centura). Si cum lucrurile astea nu au cum sa nu fie vazute de toata lumea, Antonescu, in adormita-i inconstienta, nu realizeaza ca viseaza  pe capacul neprins al unui cazan ce fierbe sub presiune si care ii va transforma visul erotic in cosmar eroic.

     UDMR, consecvent cu sine dar si cu prezenta penala a unor membri ai sai, reuseste sa fie o distinsa si cu pretentii de respect  fata batrana educata la pension dar care, in travesti, nu pregeta sa danseze cu bara adanc infipta intre sanii-i planturosi  de femeie nesatisfacuta, in asteptarea unui bacsis generos introdus (ca sa nu zic penetrat) la fel de generos intre generosi-i sani, inainte sau dupa. De preferinta si inainte si dupa.

     Ceilalti… ceilalti nici macar nu pot fi numite partide (ca de sefi nici macar nu are rost sa pomenim) chiar daca au pretentii justitiare indopate cu rudotel… sau de reprezentante ale unei generatii imbatranite hranite arhaic, direct de la ugerul oii, cu lapte covasit… sau cu pretentii de vechime dar a caror consistenta este asimilabila cu umbra lu` tata lu` Hamlet ce se plimba pe ziduri… sau cu pretentii de conservatorism dar care au ca singur membru de partid pe insusi presedintele lor, ceilalti fiind simple slugi guralive al caror discurs este sustinut de sunetul verzelor si verzisorilor fostei Securitati… sau partide autodeclarate civice dar care nu isi culeg forta decat din propriul grup de prieteni cu pretentii elitist autiste restul fiind doar o statistica in contabilizarea voturilor… sau partide noi a caror existenta hormonal imatura glasuiesc iritat ca in fata unei fecioare care ii cam respinge.

    Iar in spatele (cu toate ca ar trebui sa fim in fata) acestora suntem noi ceilalti, visceralizati, talibanizati, histerectomizati, trepanati si imbecilizati de optiuni argumentate continuu prin intoleranta lui ba pe-a ma-tii cu cratima.  

     Barbatia de partid,

    Chiar nu mai inteleg ce se intampla in tara asta. Pe de o parte marii barbati ai tarii... Cei care s-au imbogatit prin furt sau prin preluarea banilor Securitatii, cei care nu au habar ce este aia munca (cu creierul sau cu mana... bine... exclud de aici relatiile erotico-eroice cu ei insisi atunci cand se adreseaza poporului) dar care fug in cine stie ce colt de tara taman acolo unde sa fie siguri ca isi castiga, fara lupta, locul caldut din fotoliile parlamentare de unde trimit sforaituri temeinice catre natie sau eructeaza ganduri golite de substanta, viteji glasuitori de verbe inmuiate in haznaua frustrarilor de napastuiti ai sortii, substantivati planganzi de dupa gazi, ciutaci sau cu ciuvicile ciunge, lascive blonde (mult prea trecutele fantezii ale unui popor viril castrat de neputinte), buldogi ne`mperecheati sau dansatori impiedicati pierduti in pasii balbaiti de mult prea indelungul etilism arhaic, menajerie cu imbecili (l-am tot citat pe cel mai jalnic dintre ei) sau idiotii plagiati de primul dintre ei, catei napastuiti ce-s aruncati in fata tocmai pentru a pierde in blatul pus la cale, sau purtatorul de stindard al nesimtirii (de dincolo de gratii), circari ce-si dau in petec pe sticlele prafuite de mult prea multele dejectii ce le provoaca lacrimi ipocrite, arhangheli amputati in timpul nasterii lor premature, mutanti ce-si zic elite (candva guristi de jalnica virtute), ireversibilii gandaci ce-si vor o talpa-vot ce nu mai vine, incompatibilii fauritori de coduri de onoare, oligarhiile ce isi clameaza (grotesc impuls de slefuire in scoli inchipuite) compasiuni in pestilentialitatea cuvintelor gaurite dar si fara gramatici reguli, aprig ravasite, ne populeaza toti (avizi de nepasarea noastra ce-i creste peste poate) zilele cu neputinte si noptile in care visam la vremea care va sa vie... Iar pe de alta parte... Oameni tacuti, infricosati (de ce? de cine?), oameni ce-si lasa zilele sa curga intre o soapta si-o nevoie ce mult prea des are contur de neputinta, oameni ce iti privesc plangand al plangerilor tale gand, oameni ce au uitat sa prinda alte maini la fel de tremurande, oameni ce-si lasa mintile in neguri pline de ura fara sa aibe scop sau o justificare, oameni ce-ti fura chiar si gandul doar in folosul altora mai instariti din furtisaguri, copii ce-si curma visul prea curat doar pentru ca s-au nascut din pantece pline de lacrimi, oameni neputinciosi ce-si lasa vietile conduse de manatori de turme fara vlaga, oameni cu ochi opacizati de nepasare sau durere, oameni ce-si construiesc iubiri nepasatori-inconstienti la nedreptatea ce-i tot impresoara pana de tot ii va desprinde, oameni ce-n rasul lor lipsit de griji nu vad tentaculara barbatie de partid cum le eviscereaza omenia.

     Nu inteleg...

     Astazi am avut o discutie, foarte instructiva pentru mine, cu un magistrat pe care eu il pretuiesc chiar daca el nu stie. Discutia a fost despre coruptie si imunitate parlamentara. Din capul locului trebuie sa spun ca niciun moment, niciunul dintre noi nu a adus in discutie numele unui partid sau altul. Am discutat numai principiul. Totul a pornit de la faptul ca in creierii mei exaltati de naivitate, i-am spus ca am intentia sa initiez o miscare, in randul societatii civile, de limitare a imunitatii parlamentare numai la declaratiile politice dar si acestea numai in masura in care nu contin elemente de instigare la nerespectarea legilor, la siguranta cetateanului si la siguranta statului. Am aflat cu aceasta ocazie ca Parlamentul nu are voie sa JUDECE cauza in sine si sa se pronunte  asupra oportunitatii cercetarii politicanului ci are rolul numai sa ia act de decizia Parchetului tocmai pentru a se preveni eventualele abuzuri ale acestuia. Cu alte cuvinte, Parlamentul nu are dreptul legal sa se opuna infaptuirii actului de justitie. Iar lucrul asta este valabil pentru absolut TOTI politicienii, indiferent de partidul caruia ii apartin. Discutia despre care am pomenit, am incheiat-o cu uramatorul text: “Am citit postarile, am citit trimiterile cu pricina, am recitit capitolul "Imunitatea parlamentara"  din Constitutie si am gandit temeinic. Si am o singura concluzie: JUSTITIA se opreste la usile Parlamentului iar tot sistemul de justitie este complet neputincios in cazul in care, pus intr-o atare situatie, nu are resursele, forta si vointa, nu are suportul legal sa impuna respectarea legii si ducearea la indeplinire a actului de justitie. Posibil ca normele despre care pomeneati (si pe care chiar nu le-am citit) sa va lege de maini si de gura (nu neaparat pe dumneavoastra personal). Dar tot ramane descurajant pentru cetateanul anonim. Pfffff.... sa traiasca alesii POPORULUI. :v :v :v... A fost un ras amar. Chiar nu inteleg de ce absolut toti cei care isi desfasoara activitatea in JUSTITIE nu fac un scandal imens. Au toate argumentele legale sa se revolte. Probabil ca majoritatea stiu toate acele prevederi internationale pe care le mentionati. Imi pare rau ca v-am cheltuit timpul cu acest schimb de mesaje. Stiu ca nu intra in "fisa postului" sa faceti societatii civile educatie juridica. Nici in a dumneavoastra nici in a oricarui alt magistrat. Intrebati-va numai, va rog, daca cetateanul generic are dreptul sa i se spuna toate astea sau nu. Si cine ar trebui sa faca lucrul asta pentru ca, presupun ca ati observat, cetateanul acela generic isi vrea justitia ca reper. Stiu... par cuvinte mari... imi cer scuze pentru asta. Oricum, esenta ramane.”

    Nu inteleg cum magistratii pot sa accepte sa lase Parlamentul sa ii impiedice sa aplice legea.

    Nu inteleg de ce puterea judecatoreasca accepta existenta unor legi care ii indeamna pe unii infractori, sau chiar numai cercetati, sa se refugieze in politica tocmai ca sa capete imunitate in fata actului de justitie. Parca era vorba ca este legata la ochi, nu?

    Nu inteleg de ce DE PREA MULTE ORI in fata judecatorului ajung dosare care se dovedesc netemeinic facute, fara probe suficiente, fara dovezi concludente, ceea ce il obliga pe magistrat sa dea solutia curatirii reputatiei unui politician pe care toata lumea il stie ce ii poate capul veros.

    Nu inteleg de ce in asemenea situatii nimeni nu plateste pentru neprofesionalismul asta sau pentru lucrul intentionat prost facut.

    Nu inteleg de ce nu fac procurorii o evaluare preliminara a sanselor de reusita a demersului lor pentru a nu mai cheltui inutil banii publici cu procese care si dureaza foarte mult si de prea multe ori il scot basma curata pe cel incriminat.

    Nu inteleg cum un procuror are ca principal cap de acuzare niste convorbiri telefonice interceptate. Este suficient, doamnelor si domnilor magistrati? Sunt aceste interceptari obtinute legal? Legalitatea interceptarilor, in multe cazuri, nu este neconstitutionala? Nu cumva unele legi care dau dreptul la interceptari aduc grave atingeri drepturilor civile? Sunt intrebari pe care mi le pun in urma lecturarii unei postari ale unui distins slujitor al legii.

   Nu inteleg cum nimeni nu vrea sa porneasca o camapanie temeinica de educare juridica si constitutionala a societatii civile. Factorul politic evident nu are niciun interes.

      Romania crepusculara,

      Prin forta intamplarii, un soi de optiune fortuita (adica inamplatoare care va`s`zica) a unei divinitati euforice din timpul trecerii cometei prin plaiurile mioritice, am avut privilegiul dar si ghinionul sa intru in contact, sa relationez cu tot felul de oameni. Care mai nervosi, care mai temeinic cugetanzi, care mai bolanzi, care mai verosi. Oricum, o devalmasie totala de cereri, de dorinte, de optiuni, de argumente, de lozinci. In atare situatie stau si imi las gandurile sa cutreiere nesfarsitele campii alizee (adica batute si ele de vanturi) intr-un ritm ce are legatura mai degraba cu batuta tot pe loc pe loc pe loc, sa rasara busuioc. Care v`as`zica, bat campii cu gratie nestiuta in stil elefantin. Si uite asa, la fiecare pas, imi pun intrebarea (profetic in barba): oare  cati ar avea curajul sa se inhame voiniceste la  munca lipsita de glorie si recunoastere? Vorba lui fiu-meu cel mare: traim prea putin ca sa ne permitem alegeri proaste. Si cu toate astea… Alegem drumuri in viata, alegem parteneri de viata, alegem parteneri de afaceri, alegem alesi, alegem conduite, alegem alegeri… si de prea multe ori alegem ca si cand vesnicia ar fi in fiecare secunda la picioarele noastre si nu mai are importanta inca o nefacuta. Si de fiecare data… ratam momentul. In atare situatie, cine isi asuma sarcina ingrata sa aleaga cetateanul anonim? Cine sa isi indrepte spre el stiinta-i proprie, educatia-i proprie? Intelectualii veritabili sau cei doar  recunoscuti ca atare (in mod nedrept si fariseic) se grupeaza iar dincolo de grupul lor nu mai exista absolut nimeni. Nici macar cat sa catadicseasca sa raspunda unui mesaj nevinovat al unui necunoscut semen al lor. Nu exista nimic in afara cercului (stramt) cu pricina. Oare ce ii impiedica sa accepte valoarea abundenta aflata in afara cercului lor? Teama ca nu ar mai fi recunsocuti ca atare? Orbirea contiintei valorii proprii? Alti cativa cunoscuti (ei intre ei) se grupeaza si formeaza (tot in mod autarhic, intre ei) un partid cu pretentii de noutate care promoveaza valoarea dar care (intamplare?) refuza orice valoare aflata in afara grupului, folosindu-se de curatenia si bunacredinta  celor carora le cer sustinerea. Oare ce ii opreste sa recupereze valorile fara notorietate din randul celor carora le implora votul cu un boncaluit de cocos (unul dintre avatarurile cerbului si asta carpatin si loparat) incornorat in calduri? O mana de profesionisti se grupeaza si formeaza nu stiu ce asociatie cu pretentii elitiste care vrea sa reformuleze nu stiu ce teorie de care nimeni nu va tine cont vreodata. Oare ce ii opreste sa accepte existenta si sa vrea sa scoata in orizontul vizibil profesionistii necunoscuti? Cativa ziaristi (unii mai buni, altii doar fuduli), in autismul lor analitic, se grupeaza si ei intr-o asociatie (exhibitionista), ziaristi a caror analiza intarziata nu este in stare sa accepte ca sunt multi altii care au gandit deja, care au analizat, care au afirmat mult inainte de zisa lor notorietate. Oare ce ii opreste sa accepte si sa ia in seama? Probabil doar teama ca notorietatea lor ar putea sa se diminueze.

    Grupuri, grupuscule ale caror constiinte egolatre nu sunt capabile sa isi extroverteasca existenta, cultura, educatia, stiinta pentru a ca propriile existente sa se poata obiectiva intr-un cerc mult mai mare si mai valoros si mai constient de sine. Vrea cineva dintre acestia sa accepte ca societateta din care fac parte poate ajunge in situatia sa nu ii mai nedreptateasca, sa nu ii mai dicrediteze, sa nu ii mai lase prada abuzurilor, sa fie solidara cu ei, sa ii apere doar in masura in care acestia sunt dispusi sa accete existenta si altor valori din societate? Sunt aceste grupuri, grupuscule in stare sa incerce macar sa dezvolte gradul de instruire al societatii, sa faca acea munca lipsita de glorie si recunaostere prin care sa ridice incet incet contiinta civica a cetatii la nivelul la care aceasta sa poata sa faca deosebirea dintre notorietate si autoritate, la nivelul la care chiar societatea sa fie factorul de selectie al valorilor ei? Cand veti realiza, doamnelor si domnilor, ca ati putea sa intoarceti o mica parte din voi insiva catre societate chiar in interesul vostru si in numele stabilitatii voastre? 

Este mai mult decat evident ca ceea ce ii tine pe membrii PNL impreuna este aversiunea neargumentata (pare mai mult actiune viscerala) fata de presedintele Basescu si PDL (cealalta parte a dreptei inca nu reprezinta un pericol pentru ei) si nu capacitatea lui Antonescu de a le gestiona atitudinea si actiunea politica. La fel de evident este si faptul ca presedintia lui Crin Antonescu, un soi de dictatura personala la nivel de partid, a dus nu numai la deprecierea ideii de liberalism dar si la scindarea atitudinii membrilor sai in mai multe factiuni. Un atare lucru poate duce repede fie la o miscare generala de inlaturare a lui de la presedintia partidului fie la un fenomen centrifugal la nivelul membrilor si simpatizantilor. Dar pentru a se ajunge aici acestia au nevoie de o motivatie aparent dincolo de ceea ce este Antonescu. Iar motivatia poate fi chiar cooptarea unor nume extrem de contestate si controversate in randurile lor. In ceea ce priveste potentialul scandal dintre Ponta si Basescu, acesta este mai mult decat probabil doar din motivul ca este SINGURUL argument electoral cu care USL isi poate tine prizonier electoratul.

M-as referi acum numai la stenograma discutiei dintre presedintrele Basescu si Blejnar. Reiese foarte clar ca inainte de aceasta discutie, presedintele fusese deja destinatarul unui material informativ. Nu reiese de nicaieri daca, in prealabil, Blejnar discutase cu cei in drept din Executiv, asa cum ar fi fost normal. Ca un presedinte trebuie sa stie de la sursa unele informatii delicate, asta nu mi se pare chiar deloc anormal. Daca insa Blejnar a sarit de ministrul de resort si de seful Guvernului, o interpretez pe de o parte ca exces de zel si slugarnicie a slujbasului veros iar pe de alta parte ca inabilitate a presedintelui atunci cand accepta o discutie directa inainte ca Blejnar sa fi discutat cu sefii lui directi. Inclin sa cred ca nu s-a sarit peste procedura avand in vedere ca in alt caz, la fel de delicat, presedintele il trimite intai la sefii lui. Nu vad de ce intr-un caz ar fi respectat procedura si in altul nu. Pe de alta parte, nu cred ca presedintele nu era la curect (serviciile au obligatia sa il informeze) cu nazbatiile lui Blejnar iar in virtutea acestui fapt nu cred ca ar fi "muscat" sa sara peste proceduri decat cu un anumit scop ceva mai subtil. 
Vreau in special sa ma refer la sursa si motivul aparitiei acestei stenogame in presa. Pentru asta vreau sa evidentiez in mod special faptul ca subiectul stenogramei discutiei dintre cei doi nu are niciun fel de legatura, dar absolut niciuna, cu cauza in care este incriminat si cercetat Blejnar. Ori neavand niciun fel de legatura, relevanta discutiei este ZERO. Iar in cazul asta scopul poate fi unul dintre cele pe care le voi atinge in continuare.
1. Se incearca manipularea perceptiei publicului prin punerea in legatura a numelui Blejnar si Basescu in contextul in care Blejnar este cercetat pentru diverse matrapazlacuri penale. Repet!!! Din stenograma cu pricina nu se poate face NICIO legatura intre cauza in care este cercetat Blejnar si presedinte. Este deci vorba de o forma de intoxicare la care apeleaza adversarii si dusmanii presedintelui.
2. Cineva, de data asta favorabil presedintelui, incearca sa induca ideea ca insusi presedintele poate fi ascultat. Concluzia indusa ar fi aceea ca organele de cercetare nu sunt sub controlul si influenta presedintelui. Ma astept ca in urmatoarea perioada sa apara in spatiul public stenograme care sa acuze, intr-un fel sau altul, pe unul sau mai multi politicieni de la putere iar prin intermediul acestei stenograme se poate contracara ideea ca ar fi amestecul presedintelui pentru ca, nu-i asa, ati vazut ca si presedintele a fost ascultat. Cu alte cuvinte, se pregateste terenul perceptiei pentru actiuni viitoare de demascare dar in asa fel incat sa nu mai poata fi incriminat presedintele ca promotor al unor asemenea dezvaluiri.
3. Organele de cercetare isi fac datoria in mod independent. In cazul asta insa ii acuz de lipsa de curaj pentru ca isi fac treaba nu tinand cont strict de treaba pe care trebuie sa si-o faca (ar fi de stiut daca au respectat toate procedurile legale) ci si de perceptia publica: vezi doamne, noi ne facem treaba indiferent de cine este vorba asa ca, observati bizonilor, nu ne comanda nimeni. Pentru ca, repet, stenograma cu pricina nu are chiar niciun fel de legatura cu cauza pe care o cerceteaza. Si atunci ce rost avea sa o faca publica? 
Concluzia pe care vreau sa o trag este urmatoare: domnilor si doamnelor, incercati sa nu ne mai manipualti!!! Nu suntem prosti!!! Chiar daca nu avem informatii, de gandit logic, intr-o relatie cauza-efect, suntem in stare sa o facem multi. Mult mai multi dceat va place voua sa credeti si sa acceptati. Respectati-ne si lucrati in slujba noastra, indiferent care sunteti la putere.