Necesitatea democratiei participative!!!!
In toti acesti
23 de ani majoritatea politicienilor au dovedit faptul ca sunt dispusi sa
recurga la orice tertip indoielnic doar ca sa culeaga cat mai multe voturi.
Promisiuni pe care stiau ca nu au cum sa le onoreze, cumpararea votului cu sume
derizorii de bani, galeti, pixuri, ulei, zahar, faina etc etc etc. Tipul asta
de “discurs” electoral asimilabil mitei, a prins atat de bine incat la un
moment dat, doar de ochii lumii, destinsii noastri politicieni au hotarat ca nu
au voie sa dea alectorului cadouri mai mari de nu stiu ce suma. Complet
aberant. De parca bunul simt, moralitatea si respectul trebuiesc legiferate.
Ceea ce pe mine ma pune pe ganduri este dispretul imens al politicianului fata
de alegator. “Adica cum, ma, sa imi dai doar 5o lei pentru votul meu? Cumpara-ma,
frate, la un nivel mai decent. Iti bati joc de mine?”. Ei da, isi bate joc de
tine, alegatorule. Iar prin tine isi bate joc si de toti ceilalti care nu se
lasa cumparati atat de jegos de ieftin. Aspectul care deriva de aici este
urmatorul: ma, cu 50 de lei mi-ai cumparat doar votul nu si sustinerea
ulterioara neconditionata. Ori in atare situatie eu alegator ar trebui sa am
posibilitatea sa te fac sa imi mai dai inca o data si inca o data si inca o
data cate 50 lei. Cum? Destul de simplu, principial vorbind (ca tot am discutat
pana acu` despre printzipuri). Pai daca mi-ai promis un anume lucru, cand te-am
prins ca nu te tii de promisiune, ar cam trebui sa am posibilitatea sa te revoc
tot prin votul meu. Cum? Pai fie strangem un numar de semnaturi egal cu numarul
celor care te-au votat in fieful tau electoral, fie demaram procedurile de
desfasurare a unui referendum local pe tema continuarii sau nu a activitatii
tale ca parlamentar. Si daca toata tarasenia este gasita legala de o instanta
de judecata, te duci matale de unde ai venit, adica unde a intzarcat mutul
iapa. Iar tu nu ai decat sa mori in baie cu mana pe… gatul calului care behaie.
Politic vorbind.
De multe ori
mi-am pus problema disfunctionalitatilor si lipsei de echilibru intre puterile
statului. Si am mai si scris despre lucrul asta acum un an, prima oara. Pe
presedinte are dreptul sa il suspende Parlamentul. Si este bine sa fie asa. Guvernul
este cenzurat tot de catre Parlament. Si este bine sa fie asa. Dar pe Parlament
cine il cenzureaza? De ce, daca hotararea Parlamentului de a-l suspenda pe un
presedinte, sa nu fie socotita abuziva daca a fost contrazisa de votul popular?
De ce sa nu plece onor Parlamentul acasa sau la vila sau pe unde si-au mai facut proprietati?
Ori atat timp cat Parlamentul este format prin votul alegatorilor, mi s-ar
parea foarte normal ca tot alegatorii sa aibe posibilitatea sa demita
Parlamentul. Vorba aia: eu te-am facut, eu te omor. Cum? Pai de exemplu s-ar
putea stabili un numar minim de semnaturi care sa ceara desfasurarea unui
referendum de demitere a Parlamentului in totalitatea sa. Poate in felul asta
ar invata onor imbecilii patriei sa se teama de alegator. Poate ar invata ca
votul trebuie sa fie imperativ iar votul meu nu inseamna ca idiotul are
dreptul sa faca ce vrea el folosindu-se de delegatia pe care i-am dat-o eu. Eu
l-am delegat nu sa faca cum vrea partidul lui si cum vrea muschiul lui, eu l-am
delegat ca sa reprezinte interesul meu in virtutea promisiunilor pe care mi
le-a facut, a galetii pe care mi-a dat-o, a kilului de faina cu care m-a
incantat, a micului cu care mi-a luat mintile.
Apoi, ma
parlamentarule, eu nu mai vreau sa ai imunitate decat pentru declaratiile
politice, ma. Iar daca aceste declaratii au miros de insulta sau calomnie sau
ultraj, pai sa raspunda idiotimea ta ca orice muritor. Cum adica sa ai tu
dreptul sa fii ultima instanta decizionala? Adica sa fie produsul singurului
tau neuron (numarat cumulativ) ultima instanta care sa decida asupra destinelor
tarii, asupra puterii judecatoresti, executive si asupra destinului meu? Haidade!
Cum adica tu ai dreptul sa chemi la ordine pe cine vrea muschiul tau si asa
atrofiat de grasime si trai imbuibat? Toate astea sunt DICTATURA parlamentara,
ma democratul dracului, ma constitutionalul dracului, ma legalul dracului. Cu
ce esti tu, ma, mai valoros decat mine? Uiti ca ti-ai castigat asa zisa valoare
cu un mic si o galeata goala iar eu mi-am dobandit-o producand bani cu care tu
traiesti mai bine decat mine? Macar sa o fi umplut si tu cu ceva, chiar si cu
apa plata. Uiti, ma parlamentarule, ca daca nu esti respectat asta se datoreaza
numai felului exhibitionist in care tu ti-ai permis, pe banii mei, sa te dai in
spectacol in ceea ce ar trebui sa fie cel mai inalt for democratic? Pai eu de la
cine sa iau exemplu? Nu de la tine? Si ti-am zis de atunci ca deschizi cutia Pandorei
in felul asta. Ai democratizat injuratura, marlania ta, grobianismul tau. Ce te
mira ca se democratizeaza si nemernicia ta? De ce nu iti place, ma premierule,
cand esti injurat si hulit? Uiti cum faceai in opozitie? Si ti-am spus de
atunci ca ai sa fii in situatia sa suporti exact ceea ce tu faceai. Acu nu iti
place?
Auziti, ma? Eu
vreau o Constitutie care sa nu mai fie facuta pentru niciun Escu sau Nastase.
Eu vreau o Constitutie in care centrul sa fie cetateanul, nu politicianul si
statul. Statul nu esti tu, statul sunt eu CETATEANUL care traiesc respectand
legile si Constitutia, statul nu este “tagma
jefuitorilor” si majoritatilor tiranice. Si pentru ca tot l-am pomenit pe al
lu` Vladimirescu, vezi ca poate “ne intoarcem ca frunza si ca iarba primaverii”.
Ai auzit ma? Ma indoiesc. Dar voi, cetatenii, ati auzit?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu