Parlamentarism versus prostie

     Din cauza unor oameni, zi de zi se perimeaza, intai in perceptia noastra si apoi si in mintile noastre, esenta unor simboluri fara de care democratia devine doar vorba lipsita de continut. Ori in momentul in care mintile noastre accepta ca simbolurile cu pricina sunt dusmanii nostri si nu vointa si nevoia noastra de democratie, pasul in directia desfiintarii lor este destul de mic iar momentul cand ar putea fi facut, complet imprevizibil. Iar acest pas odata facut, este echivalent chiar cu negarea democratiei. Culmea si pervers, chiar in numele democratiei. Unul dintre aceste simboluri este PARLAMENTUL. Un altul este JUSTITIA.

     In istoria recenta a Romaniei stiu un singur parlamentar care a fost in stare sa apere parlamentarismul expunandu-se direct, infruntand direct agresiunea impotriva parlamentarismului. Iar omul ala nu isi apara doar propria pozitie sau propriul partid ci ideea de parlamentarism. Va mai aduceti aminte?  Este vorba despre momentul in care minerii (instigati de Ion Iliescu si condusi de Miron Cozma) au invadat cladirea Parlamentului cu sarcina expresa de a desfiinta parlamentarismul. Probabil oamenii aia nu stiau ce fac. Iliescu si Cozma stiau. Este vorba despre Ion Ratiu. Singur, inconjurat de mineri furiosi si dezlantuiti de indemnurile paranoicului Cozma si ale iresponsabilului Iliescu, a spus: domnilor, va aflati in PARLAMENTUL Romaniei.  

     Ceea ce uitam si noi dar si EI, este faptul ca PARLAMENTUL este ales de NOI. Ca simbol al democratiei, parlamentarismul ar trebui sa fie port-drapelul principiilor democratiei moderne:  separatia puterilor in stat, respectarea legalitatii si principiilor constitutionale, reprezentarea intereselor cetatenilor, domnia majoritatii si nu tirania majoritatii dar si protejarea minoritatilor, pluralism, respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti. Ordinea in care le-am enumerat nu reprezinta o prioritizare in ordinea importantei lor. Toate acestea, cel putin eu personal, le situez pe acelasi palier valoric.

     Din pacate, noi romanii inca nu am invatat sa gandim principii ci doar sa ne manifestam afectiv. Optiunile noastre nu sunt rezultatul analizei ci al nervozitatilor noastre stimulate intens de interventia manipulativa a mijloacelor media, a minciunilor celor care vor sa ne castige votul, a propagandei care neaga ca esenta dreptul la optiune si libertatea cuvantului celuilalt.

     Din ce in ce mai des, din ce in ce mai agresiv parlamentarii se comporta discretionar, dispretuitor, arogant si tutelar cu cei carora le datoreaza locul lor Parlamentul Romaniei. Nu dragilor, nu Parlamentul este raul ci oamenii pe care NOI i-am trimis in Parlament. Nu inversati cauza cu efectul. Determinismul este altul: nu ideea de parlamentarism depreciaza oamenii ci oamenii depreciaza ideea de parlamentarism. Parlamentarismul functioneaza la altii de sute de ani. La noi gafaie obosit dupa numai 20. Este ca si cum am confunda credinta cu institutionalizarea religioasa, este ca si cum l-am confunda pe Dumnezeu cu institutia bisericii.

     In comparatie cu Ion Ratiu, majoritatea parlamentarilor de azi (mult prea multi ca numar) sunt niste simpli pigmei al caror unic scop pare sa fie doar nevoia de imbogatire a prostului fudul, nevoia de autoritarism a vechilului tarat de complexe existentiale, egocentrismul imbecilului care in loc sa faca totul ca sa isi castige respectul, incearca sa impuna prin agresivul “tu stii cine sunt eu?”. Cine esti ma, cretinule? Esti un nimeni pe care oamenii l-au facut, prin votul lor, buricul pamantului. Cand votam oameni dubiosi, cand votam oameni care sunt cercetati, cand votam prostia aroganta, cand il votam pe X pentru ca nu ne place Y, fara sa ne mai uitam cine este X, nu ideea de parlamentarism este de vina ci NOI. Iar prin votul nostru noi dovedim ca suntem la fel ca EI.

      In mod normal, cred ca in Constitutie ar trebui sa fie scris negru pe alb ca votantul are obligatia sa il revoce pe parlamentarul care nu ii reprezinta interesele, ca parlamentarul este ales numai in slujba cetateanului. Dar nu, in noua Constitutie se vorbeste numai despre parlamentar si deloc despre cetatean. O sa votati o asemenea Constitutie? Sa va dea Dumnezeu inspiratie divina. Sau poate ca o sa vrea sa se joace in continuare cu noi si ne va indemna sa votam interesele parlamentarului.

    Despre JUSTITIA care, si ea, ar trebui sa fie in slujba cetateanului si legalitatii, cand ma intorc din concediu. Daca nu o sa uit.