Suntem ceea ce mancam...


         Butada, cimilitura, cugetarea "suntem ceea ce gandim" s-a transformat in "suntem ceea ce mancam". Nu as absolutiza niciuna dintre cele doua chiar daca au domenii de "aplicabilitate" diferite in ceea ce il priveste pe om. Una se refera la palierul mental, caracterial, psihic cealalta se refera la biologic, sanatate. Vai ce inteligent sunt!!! Nu cred ca altcineva ar fi reusit sa delimiteze mai bine sensurile. Pffff... In fine.
         Nu am sa ma refer la concluzia care s-ar putea trage atunci cand este vorba despre prea multii mancatori de rahat din tara asta. Ei oricum nu vor accepta niciodata ca sunt niste rahati. Sustinatorii lor (indiferent despre care "ei" este vorba, in talibanismul lor excesiv, visceral, radicalizat) cu atat mai putin... in definitiv ne referim la burta nu la creier, nu? Nu am sa ma refer nici la faptul ca noi ceilalti suntem nevoiti sa mancam rahatul pe care ei ni-l servesc cu dezinvoltura si fervoare. Nu am sa ma refer nici la faptul ca fiecare dintre ei au avut pretentia ca a fost cel mai bun rahat pe care am fi putut sa ni-l dorim, nu am sa ma refer nici la faptul ne mai si obliga sa spunem ca este bun sau la faptul ca mare parte dintre noi chiar incepem sa creadem ca este bun ca si cand ar fi singura mancare posibila. Nu ma refer nici macar la faptul ca, obiectiv vorbind, nici nu prea avem cum sa optam pentru alt tip rahat (ca de o mancare adevarata nici macar nu poate fi vorba). Am sa incerc sa ma refer strict la mancarea pe care o bagam in gurile noastre preocupate mult prea mult de chiolhan si mai putin de sanatatea mintilor noastre fie prea infierbantate fie prea pasive. Pe de alta parte insa, cum sa ceri sa ai minti echilibrate cand in noi intra numai toxine, inlocuitori, stimulenti, facaturi, falsuri, etichete. In toti anii astia, dincolo de faptul ca toate guvernarile anterioare celei PDL-iste ne-au transformat in piata de desfacere pentru scursorile alimentare ale producatorilor europeni, acestia s-au prins foarte repede ca lipsa noastra de instructie si nivelul de acceptabilitate extrem de scazut, este mana cereasca pentru ei, o oportunitate ne neocolit de a face profituri mult mai mari decat ar fi in stare sa faca in tarile lor. Branza este orice altceva decat branza, laptele este orice altceva decat lapte (cu exceptia culorii), untul este doar o vaselina pe care si rulmentii, ceva mai demni decat oamenii, o refuza, fructele si legumele sunt doar depozite ambulante de stimulenti, conservanti meniti sa nu le lase sa se strice, mezelurile, depozite de sare si apa vandute la pret de carne, painea, plina de coloranti, caramel si fermenti sintetici folositi ca sa sustina obtinerea de protit fara nicio responsabilitate pentru calitate. Nu ar fi prea mare problema daca am avea alternativa. Din pacate insa cam toti producatorii autohtoni s-au pervertit repede de tot la realitatile impuse de un capitalism scapat de sub control. Pana si micul producator care isi vinde marfa in piata a invatat ca poate sa insele consumatorul vanzand apa cu zahar in loc de miere, branza amestecata cu te miri ce ca sa atarne mai mult la cantar, legume si fructe ("iti jur maica!!! sunt de la mine din gradina") preluate de la un depozit al unui avazionist arab... Si exemplele ar putea continua, din pacate, la nesfarsit. De la patrunjel pana la autoturisme. Este suficient sa vorbesti cu un medic de familie ca sa realizezi dimensiunile genocidului. Este suficient sa iti arunci ochii  asupra unei statistici care arata cresterea consumului de medicamente ca sa poti cuantifica crima programata si sustinuta de toate guvernele. Toti acesti producatori nu indraznesc in tarile lor sa vanda asa ceva. Ar disparea de pe piata in scurt timp.Toate astea insa au fost posibile in tara asta cu acordul tacit al tuturor guvernarilor de pana acum. Este adevarat ca in ultimul timp au aparut cateva initiative care sa limiteze cat de cat posibilitatea vanzarii a absolut orice ambalat frumos si cu eticheta lucitoare. Chiar daca sunt complet insuficiente si ineficiente aceste masuri impuse de guvernanti in ultimele luni, hai sa spunem ca este un inceput pe care speram sa il vedem inradacinat temeinic indiferent cine ar fi la guvernare. Problema este insa urmatoarea: cine va raspunde pentru vietile distruse, pentru deprecierea biologicului din noi in ultimii 23 de ani? Ei au uitat deja.