Program electoral de... alegator


        Vreau o tara in care alegatorul sa existe in ochii lor si nu sa fie doar un vot la patru ai.
        Vreau o tara in care argumentul sa nu se rezume doar la "jos" si la "ba pe-a ma-tii".
        Vreau o tara in care sa fiu protejatul statului si nu sa fiu vanat continuu de statul pe care eu il platesc.
        Vreau o tara in care justitia sa aibe aceeasi masura pentru oricare dintre cetatenii ei.
        Vreau o tara in care justitia sa judece dupa legi si nu dupa bunul plac sau inspiratia sau simtul moral al judecatorului.
        Vreau o tara in care legile sa fie atat de clare incat sa nu mai fie nevoie de norme de aplicare sau sa dea ocazia oricarui neispravit sa le interpreteze dupa bunul plac sau intersul personal sau de grup dintr-un anumit  moment.
        Vreau o tara in care sa nu ne mai fim dusmani doar pentru ca avem optiuni diferite... inclusiv politice.
        Vreau o tara in care hotia politicianului si functionarului public sa fie o exceptie nu o regula.
        Vreau o tara in care fiecare sa isi faca treaba pentru care este platit, cu profesionalism. De la presedinte si pana la zilier.
        Vreau o tara in care a te tine de promisiune sa fie un lucru de la sine inteles nu o dovada de prostie.
        Vreau o tara in care notorietatea sa fie data de valoare si nu de mediatizare.
        Vreau o tara in care Dambovita sa fie doar unul din raurile tarii si nu locul de unde totul este infectat cu marlanie, arivism, meschinarie, ipocrizie, pepiniera de mitici, parasute (mondene, politice sau financiare) cu pretentii de ora exacta, nulitati veleitare cu aere de stapani cu IQ cat clasele unui tren personal, parveniti care isi vomita aroganta gaunoasa de la cele mai inalte tribune.
        Vreau o tara in care reperele sa nu mai fie confectionate in media ci o tara in care media  sa alerge dupa repere.
        Vreau o tara de BARBATI si de FEMEI nu de facaturi guralive pentru care cuvantul si atitudinea au sensuri diametral opuse in functie de interesul imediat (vezi cazul in care intr-un sens este traseism iar in celalalt sens este transfer).
        Vreau o tara in care banul este doar un mijloc nu un scop in sine.
        Vreau o tara in care pozitia sociala sa fie rezultatul valorii si nu al conjuncturii.
        Vreau o tara in care judecatorul, procurorul sau politistul care a gresit atunci cand si-a facut meseria, sa plateasca.
       Vreau o tara in care profesorul sa isi asume rezultatele dezastruoase ale muncii lui.
       Vreau o tara in care medicul sa se gandeasca la sanatatea mea nu la buzunarul meu.
       Vreau o tara in care preotii sa se gandeasca la cum ii pot ajuta pe cei nevoiasi, la cum sa construiasca camine pentru copiii orfani si pentru batrani  nu la cum sa mai construiasca inca o biserica.
       Vreau o tara in care solidaritatea sociala sa ii implice si pe cei bogati nu numai pe cei saraci in folosul celor bogati ca sa devina si mai bogati.
       Vreau o tara in care nimeni sa nu se mai creada cel mai destept, cel mai indreptatit sa, cel mai de neinlocuit.
       Nu-i asa ca vreau cam multe? Si astea inca nu sunt toate. Tampenia mea nu consta in faptul ca vreau atat de multe ci ca le vreau pe toate astea la mine in tara. In tara care este si a MEA.