Continuand pe ciuci, Poporul Suveran
Hmmmm… Stand
stramb, in pozitia “pe ganduri”, si judecand drept, sa continuam cu linsajul
mediatic sustinut cu fervoare de catre
Constantin Mille impotriva lui Ion I.C. Bratianu. Cea mai penetranta arma la
acea data era invectiva, dezinformarea, asa zise dezvaluiri care niciodata nu
erau probate, calomnia, insulta, instigarea la revolta, afirmatia defaimatoare
care nu avea cum sa fie probata. Drept este ca asa ceva prindea, atunci ca si
acum, tocmai datorita apetitului nemaipomenit pe care publicul il are pentru
scandalos, grotesc, spectacol zgomotos care acopera complet capacitatea de
analiza a “beneficiarului”. Atunci ca si acum, linsajul mediatic cu aspect
justitiar ascundea pe de o parte
aversiunea personala dintre Constantin Mille si familia Bratianu iar pe de alta
parte lumestile interese financiare si economice, oportunism si interese
straine. Suna cunoscut? Sa nu uitam ca
totusi ziarul “Adevarul” fusese nominalizat de serviciile de spionaj germane printre
redactiile cumparate de aceste servicii. Sa nu uitam orientarile puternic
socialiste ale lui Constantin Mille in vecinatatea unei puteri sovietice ce
crestea de la an la an. Cert este ca primul linsaj mediatic din politica romaneasca,
sustinut de “Adevarul” lui Constantin Mille, a reusit sa produca cea mai mare
nedreptate de pana atunci: demonizarea si inlaturarea de la carma executivului
romanesc a celui care facuse pentru Romania mai mult decat facusera toti
conducatorii Roamaniei de pana atunci: marea unire, dusese la victorie (si cu
ce sacrificii!!!) Romania
prin Primul Razboi Mondial, facuse reforma agrara, limitase saptamana de lucru
la sase zile si programul de lucru la opt ore pe zi. La fel de adevarat este ca
in momentul in care lui Constantin Mille i-a disparut obiectul muncii, vendeta
interesata ascunsa in dosul unui justitiarism desantat si abuziv, acesta s-a
stins incet incet, fara glorie, intr-un obscur mediocru.
Din pacate insa, generatia mea are cunostiinte
de istorie complet deformate iar generatiile tinere si foarte tinere nu au
deloc cunostiinte de istorie ca sa poata sa observe caracterul repetitiv al
unor actiuni de intoxicare si manipulare care, sub aparenta justitiei sociale
ascund, mascheaza, escamoteaza interese cat se poate de meschine, lumesti,
derizorii de acaparare a puterii, interese economice si financiare sau legate
de probleme cu justitia.
Pe masura ce
functionalitatea statului a evoluat catre separarea principalelor lui segmente
(executiva, legislativa, judecatoresca), obiectivele si tintele doritorilor de
desfiintare a opozantilor, prin manipulare, a trebuit sa se diversifice. Drept
este ca si posibilitatile tehnice sunt cu totul altele decat cele folosite la
nivelul anului 1919 dar, ca esenta, raman tot pe acolo. Iar la asta pune umarul
temeinic receptorul, beneficierul, consumatorul produselor media.
Caracteristicile psihice, mecanismele psihicului omului mediu nu s-au modificat
de un numar considerabil de sute si mii de ani. Numai cunostiintele despre
aceste mecanisme intime au devenit ceva mai cunoscute, dand astfel
posibilitatea celor interesati sa actioneze cu mai multa eficienta. In scolile
serioase de jurnalism, in serviciile de spionaj (la nivel statal, politic
si/sau economic) sunt studiate temeinic tehnicile de manipulare a perceptiei “publicului
consumator”. Ba interesul pentru manipularea bizonilor (ce altceva suntem pentru
ei?) a coborat pana la nivelul unor birouri specializate de la nivelul
redactiilor sau partidelor. Campaniile de linsaj mediatic ale trustului Intact
seamana izbitor de mult cu cele ale lui Constantin Mille de acum 100 de ani. Sa
ne gandim numai la cat de multe acuze s-au formulat fara ca vreuna dintre ele
sa isi fi gasit finalitatea in dovezi certe, in arestari sau in dezvaluiri fara
dubiu. Stiu, o sa imi spuneti ca nu a fost posibil pentru ca justitia este
aservita lui Basescu. Pot sa fiu de acord si cu asta cum la fel de bine pot sa
ma gandesc ca un palier al campaniei de linsaj mediatic a fost chiar justitia.
Dar dincolo de lipsa unor masuri punitive, in justitie, a “nemernicilor” (a
trecut totusi un an si inca nu apare nicio mare acuzatie), niste dovezi tot ar
fi putut sa apara. Dar sa revenim. De data asta tintele s-au diversificat in
functie de multitudinea de interese ale diversilor actori si in functie de
punctele de forta dintr-un moment sau altul. De exemplu daca vreau sa atac un
punct de putere, nu am sa il atac direct ci am sa atac exact elementul care ii
sustine legitimitatea. Hai ca este simplu. Principiul dominoului nu l-au
inventat angajatii trustului Intact. Vreau sa lovesc in Parlament? Pai atunci
nu am sa iau cu asalt Parlamentul asa cum au facut minierii. Am sa lovesc in
acea parte din puterea judecatoreasca ce da legitimitate existentei Parlamentului.
Si nici macar nu am sa iau cu asalt o judecatorie sau alta ci am sa lovesc in
credibilitatea unui anumit grup de insi care, prin fisa postului, au sarcina sa
vegheze asupra aplicarii corecte a principiilor la nivelul acelor judecatorii.
Este cazul sa o fac eu cu mana mea chestia asta? Nooooo!!!! Ar insemna sa fiu
tampit. Fac in asa fel incat sa o faceti voi in locul meu ca doar sunteti Maria
sa Poporul Suveran. Io, in istetimea mea murdar bolnava (puteam sa scriu “curat”?)
il fotografiez pe unul din astia cum merge de mana cu fie-sa si dau de inteles
(nici macar nu o scriu negru pe alb) ca ala este pedofil. Ce daca ulterior se
afla ca era de mana cu copilul lui? Nu o sa mai pierd timpul sa si public eu
chestia asta. Iar tu ai sa ramai in cap ca ala este un pedofil. Si cum stiu ca
tu Popor Suveran esti ahtiat dupa dovezile de imoralitate ale altora si dupa
frumusetea fizica, iti mai si bag in cap ca ala este un urat, un slabanog, un
nemernic pentru ca are cont pe facebook (fara sa iti spun ca si Papa Francisc
are cont pe Tweeter si nu este nimic imoral in asta) si gata. Te-am facut si pe
tine si pe ala. Iar tu ca vajnic Popor Suveran ai sa urli din toti bosogii “jos
uratul ala pedofil”. In momentul asta io imi fac linistit de cap pentru ca am
in spate sustinerea ta. Ha? E simplu? Hai ca te-am facut ca la Nufarul. Si imi
vad linistit mai departe de treaba mea: schimb tot parlamentul, schimb toti
judecatorii care nu imi convin, schimb
toti presedintii, schimb si Poporul Suveran daca asa vrea muschiul meu. Ca nu
mai are cine sa ma traga de bracinari.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu