Asasini onorati de societate

   

Urmaresc de ceva vreme o emisiune pe Nasul TV unde sunt prezenti diversi fosti capi ai armatei socialiste sau ai serviciilor de spionj. Sunt acum doar niste batranei care nu mai au nimic de pierdut si nimic de castigat (unii dintre ei cu ani buni de detentie facuti in mod complet abuziv si stramb), deci nu mai pot fi suspectati de ipocrizie sau partinire. In `90 am vazut la tv o parte din procesul celor acuzati de terorism. Chit ca la acea vreme nu stiam mai nimic in afara de ceea ce gandeam cu propriul meu cap sau in afara de ceea ce mai aflam de la Europa Libera inainte de `89, mi s-a parut complet aiuritor sa il vad (pentru prima oara) pe seful serviciului de spionaj romanesc, Filip Teodorescu, terfelit, intr-un mod complet prostesc si grotesc, intr-o instanta care mirosea de la sapte poste a incropeala cu verdictul dat inainte de a se intocmi rechizitoriul. Era nevoie de tapi ispasitori pentru a se intretine isteria revolutionara care masca un masacru complet atroce si complet cinic si complet inutil, doar pentru a se legitima ceea ce trebuia sa se intample in urmatorii cateva zeci de ani. La vremea aia nu stiam ca Brucan era creierul intregii mascarade si l-am bestelit extrem de revoltat cand ne-a programat 20 de ani ca sa nu mai fim prosti. Stia el de ce spune lucrul asta. Imi aduc aminte ca si atunci am spus “pe asta ar trebui sa il preia cu tot ceea ce stie pentru ca imbecilii distrug tot serviciul de spionaj”.  Filip Teodorescu a trecut printr-o parodie de proces in care judecatorii trebuiau sa fie surzi. Ba se pare ca tot serviciul si toata arhiva serviciilor de spionaj au fost predate rusilor la ordinul lui Iliescu. Abia acum am aflat de ce. L-am urmarit pe omul asta (Filip Teodorescu) in emisiunile lui Radu Moraru. A reusit sa ma lase cu gura cascata de fiecare data cand deschide gura sa spuna ceva. Pentru ca dupa fiecare fraza pe care o rosteste se poate scrie o carte consistenta. Singurele momente cand starea de perplexitate imi este intrerupta brusc sunt momentele cand Radu Moraru si (in special) Grigore Cartianu ii intrerup pe invitati vrand parca sa arate cat sunt ei de grozavi. De fapt sunt prea orgoliosi si tematori pentru autoritatea si notorietatea lor de jurnalisti, in prezenta acestor oameni. Lasati-i, mai oameni buni, sa vorbeasca si comentati abia dupa ce aflati tot. Nu se stie cat timp vom mai avea privilegiul sa aflam adevarul direct de la sursa!!!!!
Chiar nu reusesc sa inteleg cum toate aceste devoalari, demascari, lamuriri, destainuiri nu reusesc sa puna in miscare parchetele. Pentru ca devine din ce in ce mai clar ca nu a fost nici pe departe revolutie ci LOVITURA DE STAT. Devine din ce in ce mai clar ca majoritatea mortilor au fost provocate in mod atroce si cinic doar ca sa justifice, sa legitimeze lovitura de stat. De data asta sunt dovezi indubitabile. Iar adevaratii criminali sunt in viata, sunt printre noi, sunt onorati de societate.
La vremea aceea am fost unul dintre (probabil foarte putinii) cei care au spus ca procesul (urmat de asasinarea) sotilor Ceausescu este doar o facatura de proces si ca ii vreau judecati pe un stadion. Ei bine, dupa ce am aflat tot ce s-a spus la Nasul TV, il vreau judecat pe Iliescu si pe ceilalti (li se gasesc numele in cartile lui Cartianu si in demascarile din emisiunile pomenite), judecati pe un stadion mare, in vazul lumii. Sunt vinovati de comiterea a o multime de asasinate cinice cu ajutorul carora trebuia legitimata o gasca nemernica al carei scop nu era decat acapararea completa a puterii si aservirea completa a Romaniei in favoarea rusilor, concomitent cu formarea urmatorilor conducatori ai Romaniei. Va vreau judecati!!! Iar cuvintele mele nu cuprind ura ci nevoia de dreptate pentru ca lucrurile sa nu se mai repete niciodata, pentru ca procedeele acestor asasini sa fie recunoscute de absolut oricine daca i-ar mai veni cuiva dorul sa le refoloseasca, pentru ca nimeni sa nu mai vrea vreodata sa nasca monstri profitand de somnul natiunii.