Trebuia dat un exemplu… o fi bine, o fi rau?

    Intuitia si bunul simt imi spun ca procesul actualului condamnat Nastase s-a vrut putere de exemplu. O instanta superioara s-a pronuntat si l-a gasit vinovat. Hazliu este ca cei care au executat un ordin au primit pedepse mult mai mari. Plec de la premiza ca instanta cu pricina a judecat corect, avand la dispozitie legile existente. Dincolo de faptul ca in alte continente fapta pentru care a fost condamnat fostul premier ar fi fost pedepsita cu moartea iar in altele este cat se poate de legala fiind socotita lobby, tot intuitia si bunul meu simt imi spun ca practica de a “stimula”, intr-un fel sau altul, diversi oameni sau firme sa finanteze activitatea partidelor, nu este o practica straina vreunui partid. Asa ca socot ca aceasta condamnare va ramane, in perceptia unei bune parti din populatie, doar la stadiul de vendeta politica daca nu va fi urmata si de alte procese. Cum am mai spus, eu unul chiar imi doresc sa se sparga odata si odata buba asta imensa pe care clasa politica a creat-o si in care a crescut si evoluat dupa aceea. Sau, cu alte cuvinte, sa se toarne unii pe ceilalti pana or sa ramana numai cei care chiar merita sa fie parlamentari si functionari ai Republicii Romania, indiferent de partidul din care fac parte.

    O “sinucidere” pregatita?

     Parerea mea este ca fostul premier, actualul condamnat Nastase, nu si-a inscenat nicio sinucidere. Dincolo de drama la nivel personal, drama prin care, probabil, trece orice om (la un nivel sau altul) care ajunge in situatia de a trece de la statutul de existenta proeminenta, extrem de vizibila la nivelul intregii societati la statutul de condamnat care trebuie sa isi ispaseasca pedeapsa, cred ca toata povestea a fost o incropeala neprofesionista  prin intermediul careia apropiatii condamnatului Nastase (foarte justificabil la nivelul psihicului si afectivului omenesc si trecand peste pozitia oficiala pe care respectivii o au) au incercat sa ii faca acestuia viata putin mai usoara si eventual sa il scape de executare. Spun lucrul asta deoarece am in vedere toate acele stangacii si intentii de manipulare care denota neglijenta de incepatori ca sa fi fost ceva premeditat si indelung aranjat. Parerea mea este ca exact prin producerea acestei dramolete fostul premier si-a semnat singur adevarata sentinta: dispretul unei importante parti a populatiei. Daca si-ar fi acceptat soarta cu demnitate, cred ca ar fi putut sa obtina un capital politic si de simpatie care nu ar mai fi putut fi demontat de absolut nimic. Hai sa ne inchipuim cum ar fi sunat publicarea zilnica a unor marturisiri, din detentie, ale unui leader nedreptatit, hartuit, persecutat politic, abuza. 

  Suntem o tara care nu mai are nevoie de nimic

  Un parlament de imbecili si un guvern de neispraviti au decis ei asa la ceas de seara si la colt de strada ca tara asta nu mai are nevoie de nimic in afara de a emite legi si hotarari ca sa scapam dracului “odata pentru totdeauna de PDL” si de “tiranul Basescu”  (am citat din memorie). Din punctul meu de vedere, daca lucrul asta se intampla legal, este cat se poate de in regula. Dar, ca timp de doua luni sa nu mai faci altceva decat sa faci legi care au in vedere doar demiterea presedintelui, sa nu dai decat ordonante si hotarari care sa legitimeze restaurarea propriei clientele politice si sa obiectivze incompetenta guvernantilor in timp ce toata societatea gafie de nu mai poate, in timp ce pe noi ceilalti ne ia dracu de nu mai putem. Zi de zi asist la o crestere ingrijoratoare a arogantei lor. Zi de zi ma obliga sa vad numai faptul ca intreaga energie a Parlamentului si Guvernului este canalizata numai pe demiterea presedintelui si salvarea de la inchisoare a unui confamnat de cea mai inalta instanta de judecata a Romaniei. Este deja prea mult!!!  Ne paste dictatura neispravitilor. Fara sa vada imbecilii ca cele doua legi votate astazi, cu aproape unanimitate (este vorba despre legea prin care hotararile Parlamentului nu mai au nevoie de avizul de constitutionalitate a Curtii Constitutionale si despre legea prin care Parlamentul hotaraste cine reprezinta Romania in relatiile internationale) creeaza precedentul ce poate duce la instituirea unei dictaturi parlamentare care poate arunca Romania in haos prin posibilitatea de a emite hotarari legate chiar de prezenta unor institutii ale statului roman, dincolo de orice prevedere constitutionala. Oare chiar nu vede nimeni?

     Ar putea domnii Ungureanu si Neamtu "sa fie liderii viitoarei drepte?"

    Daca prin "viitor" vrea cineva sa inteleaga "anul asta" atunci eu imi permit sa cred ca lucrul asta nu va fi posibil. Pentru ca lucrul asta sa fie posibil, ar trebui ca atat alianta domnului Ungureanu cat si partidul domnului Neamtu sa aibe o anumita organizare in teritoriu care sa fie in stare sa creeze acea masa critica de votanti ce poate sa faca diferenta in alegerile de anul asta. Iar PSD-ul stie cel mai bine lucrul asta. Pentru ca un partid si o organizatie ca cea pe care incearca sa o promoveze domnul Ungureanu, nu se fac la televizor ci in teritoriu, cu ajutorul multor furnici anonime. Pe de alta parte, dincolo de buna credinta si de profesionalismul celor doi domni, dincolo de mesajul inteligent si argumentativ-civilizat al celor doi, deocamdata nu au ajuns la acea vizibilitate sociala care sa faca din domniiile lor, in ochii votantilor, acele personalitati carismatice purtatoare de mesaj electrizant care sa fie in stare sa seduca optiunile macar a un sfer din masa celor care vor merge la vot.  care sa faca din domniiile lor, in ochii votantilor, acele personalitati carismatice purtatoare de mesaj electrizant care sa fie in stare sa seduca optiunile macar a un sfer din masa celor care vor merge la vot. Cei doi domni (si poate inca o mana de oameni pe care electoratul ii stie) vor putea doar, in cazul cel mai bun, sa castige sufragiile in colegiile in care vor candida, dar asta este inca prea putin pentru ca in viitorul parlament sa se realizeze o opozitie puternica. Solutia pe care o au la indemana este sa convinga acea masa tacuta de 40% din electorat care nu se prezinta niciodata la vot. Lucrul asta ar putea sa il faca exploatand la maxim ceea ce spatiul virtual ofera, polarizand si multiplicand exponential blog-urile deocamdata anonimilor care scriu si se opun, in general numai pentru ei insisi (unul ar fi al meu... sic :P ). Deocamdata nu o fac. Ori si in cazul asta domniile lor fac mult prea putin, isi dau voie sa piarda timp si sa ii neglijeze pe cei care chiar ar putea sa faca diferenta in viitoarele alegeri. Varianta ar fi acea coalitie in care sa intre formatiunile dumnealor impreuna cu PDL, PNTCD si alte cateva formatiuni cvasiinexistente ca vizibilitate la nivelul intregii societati. Numai ca in cazul asta, nu cred ca ceea ce a creat o parte a PDL-ului, ca o alta caracatita, va fi dispusa sa lase din maini avantajele politice si economice dobandite. Daca insa prin "viitor" vrem sa intelegem "urmatorii ani", atunci lucrul asta ar putea fi posibil daca intre timp PSD-ul si PNL-ul nu intaresc atat de mult sistemul oligarhic, inclusiv la nivel institufional si legislativ, incat lucrul asta sa nu mai fie posibil. Iar acel "posibil" despre care vorbim poate fi realizabil doar prin organizarea la nivelul intregii tari. De sine statator. Cu foarte multa munca si dand atentie oricarei atitudini de opozitie. Sunt domniile lor in stare sa o faca?